3 pasi practici intru iertare

i-miss-home

Pasul 1: Primul pas in a-l ierta pe cel care ne-a facut sa suferim este ESTIMAREA.

Iau putina distanta, trag aer adanc in piept si ma uit plin de curaj la ceea ce s-a intamplat

Evaluez ceea ce s-a petrecut. ”X a spus ca vine la intalnire si m-a mintit!”. ”Am crezut in ajutorul lui si el nu mi l-a oferit!”. ”Eu am vorbit frumos cu el si el m-a jignit prin cuvintele lui!”. ”Iarasi nu si-a facut timp pentru mine!”. ”Nu are o minima sensibilitate pentru ceea ce simt si doresc!”. ”Numai despre el vorbeste, eu nu contez!”

Aceasta evaluare ma asaza in fata realitatii concrete a evenimentului cu pricina ca in fata unui film pe care-l vizionez atent, pentru a-l intelege, ca in fata unei carti pe care o deschid cu dorinta sincera de a-i patrunde tainele si a-i deslusi mesajul.

Pasul 2: Cel de-al doilea pas in procesul iertarii celuilalt este INTELEGEREA a ceea ce simt!

Ce simt atunci cand imi amintesc de ceea ce mi-a facut? Ma simt manios, suparat, nedreptatit, revoltat, mahnit?

Ce se instaleaza in mine cand ma gandesc la rana pe care mi-a facut-o?” Daca in primul pas, invitatia era de a lua distanta fata  de mine insumi, de a ma privi cumva din afara mea, aici sunt chemat sa-mi asum realitatea ranirii ca o parte constituenta a mea.

Ceea ce mi s-a intamplat, mie mi s-a intamplat. Filmul vazut mai sus e al meu, cartea citita de mine vorbeste despre istoria vietii mele.

Pasul 3: Si, in final, pasul final este DECIZIA DE A IERTA!

”Ce mai astept de la celalalt? Cum vreau sa procedez cu ceea ce s-a petrecut? Oare nu doresc, inlauntrul meu, cu adevarat, sa fiu liber, sa nu ma mai lege neiertarea, sa nu ma mai robeasca simtamintele de suparare fata de celalalt?” Atunci cand iau decizia de a ierta, e bine sa stiu doua lucruri:

a.Iertarea imi face mie, inainte de toate, un bine.

Este tocmai lucrul pe care nu-l intelegem cei mai multi dintre noi cand ne confruntam cu greutatea de a ierta si Langle subliniaza foarte bine aceasta: ”Cand iert, nu ii fac celuilalt un cadou, ci imi rezolv o problema a mea!

Ma eliberez pe mine din robia simtamintelor care ma distrug!” Si Ioan Crisostomul, cunoscut in crestinism ca Sfantul Ioan Gura de Aur spunea: ”Cand nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atata pe el, pe cat te jignesti pe tine insuti!”

Iar Goethe, in acelasi spirit, adauga: ”Iertarea e cea mai puternica dintre puteri. Face bine celui ce o acorda si totodata celui ce o primeste”.

b. Iertarea adevarata nu presupune asteptarea ca celalalt sa se schimbe!

Analiza existentiala avertizeaza ca aici se blocheaza cel mai lesne procesul iertarii: in punctul conditionarii iertarii. ”Te iert daca…”, ”Te iert dupa…”, ”Te iert cand…”.

Decizia iertarii presupune curajul asumarii riscului ca celalalt sa ramana la fel dupa iertarea oferita.

Dar, aminteste-ti din nou, in primul rand nu-l ierti pe celalalt pentru el insusi, ci pentru ca tu ai nevoie, inainte de toate, sa te eliberezi din carcera neiertarii.

Iubiti prieteni, cititori dragi sufletului meu, deprinderea de a ierta este un semn al maturitatii si al inaintarii noastre in virtute: ”Cei slabi nu pot niciodata sa ierte, iertarea e atributul celor puternici” (Mahatma Ghandi).

E dovada a faptului ca noi ii vedem pe oameni ca persoane, nu ca obiecte care ne-au gresit, chiar daca ei nu ne-au vazut, nu ne vad si poate nu ne vor vedea niciodata in lumina plenara a ceea ce suntem noi: ”Iertarea inseamna a te ridica mai presus decat cei care te-au insultat” (Napoleon Bonaparte).

Iertarea e masura a iubirii pe care le-o purtam celorlalti: ”Ierti atat cat iubesti!” (François de la Rochefoucauld).

Iertarea e dovada a dragostei pe care I-o purtam lui Dumnezeu: ”Iertarea este indemnul lui Dumnezeu” (Martin Luther).

Iertarea sfarma barierele dintre oameni: ”Mi-am distrus toti dusmanii mei, facandu-i prieteni, prin iertare” (Abraham Lincoln).

Iertarea e balsamul inimii ranite: ”Iert cu usurinta pentru ca nu sunt dusmanos. Am impresia ca ura e dureroasa” (Charles Montesquieu).

Si, in sfarsit, iertarea e ingredientul absolut necesar daca doresti sa nu mai fi sclav si sa poti merge inainte: ”Iertarea este cheia catre actiune si libertate” (Hannah Arendt).

Iarta si vei fi liber!

Sursa:https://patrincaandrei.wordpress.com/

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi