Ajutor dezinteresat – Poveste cu talc

121329326_3718156708218323_820413088684219972_o

Am gasit pe internet o frumoasa si adevarata poveste despre un anumit mod de a ii ajuta pe oamenii nevoiasi. Mi-a placut foarte mult aceasta idee fiinca este vorba de cel mai inaltator ajutor – cel  dezinteresat.

Am intrat cu un prieten intr-o cafenea mica din Belgia si am comandat. In timp ce ne indreptam spre masa noastra, doi oameni au ajuns si s-au apropiat de bar.                                                 

-Cinci cafele, va rog. Doua pentru noi si 3 in asteptare.

Au platit, si-au luat cele 2 cafele si au plecat. Mi-am intrebat prietenul

-Ce inseamna cafele in asteptare? Prietenul mi-a raspuns :

-Asteapta si-o sa vezi.

Au mai intrat cativa oameni. Doua fete au cerut cate o cafea pentru fiecare, au platit si au plecat. Comanda urmatoare a constat in 7 cafele si a fost facuta de 3 avocati- trei pentru ei si 4 „ in asteptare”. In timp ce inca ma intrebam ce inseamna „ cafelele in asteptare”, acestia pleaca. Deodata, un om imbracat cu haine vechi, care semana cu un cersetor, ajunge la bar si intreaba binevoitor :      

– Aveti o cafea in asteptare? si chelnerul ii serveste o cafea.

Asadar,  oamenii plateau de dinainte o cafea care urma sa fie servita unei persoane aflata in imposibilitatea de a-si plati o bautura calda!  Povestea a inceput in orasul italian Napoli, unde se spune ca, daca intr-o dimineata ti se intampla un lucru bun, trebuie sa dai norocul mai departe. Poti face asta daruind o cafea unui necunoscut. Aceasta practica minunata a fost raspandita in toata lumea ,iar in cateva locuri este posibil sa comanzi nu numai „ cafele in asteptare” dar si un sandwich , o inghetata sau o masa completa in asteptare.

Este un mod interesant si discret de a face un bine unor oameni necajiti, fara sa incurajezi un comportament antisocial.  Vestea buna este ca si in Romania conceptul „Cafea in asteptare” functioneaza in unele localuri.

S-apoi sa nu uitam ca „placerea oamenilor cu adevarat mari e sa faca oamenii fericiti.”

Sursa: Blase Pascal

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi