Atacul de panica: simptome si tratament

Alina Blagoi - Atacurile de panica si anxietateaAtacul de panica

Atacul de panica este definit ca o stare distincta, in care se inregistreaza aparitia brusca a unor sentimente de teama, teroare şi dezastru iminent. Acestea se asociaza cu simptome somatice (palpitatii, dureri de piept, senzatie de sufocare) şi teama de a nu innebuni sau pierde controlul. Atacul de panica, este o stare emotionala vegetativa extrema ce se manifesta printr-o simptomatologie mixta somatica si psihic.
Atacul de panica este unul dintre principalii duşmani ai psihicului uman. El se manifesta prin diverse forme: de la sentimentul subit de frica, resimtit ziua, in spatii deschise, pana la cel de nelinişte, confuzie permanenta pentru tot ce este in jur.
Cei ce sufera un atac de panica de multe ori raporteaza o frica sau o senzatie de moarte, “simt ca innebunesc”, sau au o senzație asemanatoare unui atac de cord sau “lumina interminenta”, leșin sau greața, o senzație greoaie in tot corpul, respirație greoaie (și mai tot timpul hiperventilație), sau pierderea controlului de sine. Alți oameni experimenteaza și o viziune de tunel, in general din cauza presiunii sangelui care parasește capul catre celelalte parți ale corpului pe care corpul le simte ca fiind in pericol. Aceste senzații il pot face pe cel ce sufera un atac de panica sa paraseasca sau sa nu calatoreasca prin aceleași locuri unde a mai avut parte de asemenea atacuri. Un atac de panica este un raspuns catre sistemul nervos simpatic (SNS). Cele mai multe simptome includ tremur, dispnee (scurtarea respirației), palpitații, dureri in piept (sau o senzație de presiune asupra pieptului), frisoane, senzații de arsura (in special in zona feței sau a gatului), transpirații, amețeli, senzația de leșin, hiperventilație, pierdere a simțurilor, senzație de sufocare. Acestea rezulta intr-o anxietate ridicata.
Debutul este brusc, caracterizat printr-o crestere rapida a anxietatii psihice, cu frica de moarte iminenta sau de un deznodamant sinistru, insotit de simptome somatice dramatice: cefalee, ameteli, dispnee, senzatie de sufocare, de strangulare, palpitatii, tahicardii cu extrasistole, disconfort toracic, transpiratii, senzatie de lesin, amorteli, furnicaturi, depersonalizare, derealizare. In unele cazuri criza anxioasa insoteste marile drame ale organismului. Este denumita si angoasa vitala cand sunt percepute tulburari cardiovasculare, respiratorii, digestive alarmante prin intensitatea lor.

Manifestarile atacului de panica:

Este un episod distinct de teama intensa şi disconfort, in care patru sau mai multe dintre urmatoarele simptome debuteaza brusc şi ating apogeul intr-o perioada de 10 minute:

• Palpitatii, ritm cardiac accelerat

• Transpiratii

• Tremuraturi

• Senzatie de sufocare

• Dureri de piept

• Greata şi dureri abdominale

• Senzatie de ameteala şi leşin

• Derealizare (detaşare de realitate) sau depersonalizare (detaşare de sine)

• Teama de a nu pierde controlul sau de a nu innebuni

• Teama de a nu muri

• Parestezii (senzatie de amorteala sau furnicaturi)

• Frisoane sau puseuri de caldura.

Diagnosticul

Presupune o examinare atenta, care identifica trasaturile unui sindrom anxios sever, asociat cu manifestari comportamentale: nelinişte psihomotorie, tremuraturi, inhibitie. Faciesul anxios este caracteristic: ochii mari, stralucitori, vorbire rapida. Bolnavul face eforturi sa stea linitştit, tremura.
Examinarea pacientului este complexa: anamneza completa, examinarea somatica- inclusiv pulsul, TA, numarul de respiratii, temperatura corpului.

Disgnosticul etiologic este extrem de important. Se va diferentia anxietatea psihiatrica ce poate fi de intensitate nevrotica sau psihotica şi anxietatea secundara unor boli organice.
Evolutia este variabila; in lipsa unui diagnostic precis, crizele revin pana se ajunge la concluzia existentei unei nevroze anxioase, ce survine pe un teren deosebit; evolutia este lunga , de luni de zile.

Consult de specialitate se face atunci cand:

– atacuri de frica intensa sau anxietate survin fara motiv

– survine un atac de panica sau ingrijorarea ca va apare un viitor atac de panica, ingrijorare care interfera cu activitatile zilnice

– apar simptome ocazionale fara o cauza anume (ca si dificultatile de respiratie sau dureri precordiale).

Tratament

Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit de:

1. medicul psihiatru

2. psiholog

Daca se opteaza pentru tratament medicamentos, cu antidepresive şi anxiolitice, acesta trebuie urmarit in deaproape de specialist.
Pentru atacul de panica este indicat atat tratamentul medicamentos prescris de catre medicul psihiatru (in cazul in care este nevoie).
Prin intermediul psihoterapiei persoana care sufera atacuri de panica va invata sa se relaxeze, sa işi controleze simptomele şi sa reactioneze cat mai adaptat realitatii.

Terapia individuala ajuta la gestionarea atacului de panica in sine, precum şi la descoperirea sursei sale.

Terapia familiala ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de panica şi sa mentina relatii.
Aderarea la terapie de grup sau grupuri de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de rezolvare a problemelor şi emotii in relatie cu atacurile de panica.

Exercitii de relaxare, folositoare pentru reducerea anxietatii şi a stresului sunt:

• exercitii de respiratie

• relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor individuale de muschi

• antrenamente autogene folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala dupa un stres

• relaxare timp de 10-20 minute folosind respiratia si musculatura, zilnic

• exercitii fizice zilnice pentru imbunatatirea respiratiei şi a pulsului.

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi