Cele 5 emotii negative in filozofia budista
Te-ai intrebat vreodata de unde provin emotiile distructive? Raspunsul, din perspectiva budista, il gasim in cartea „Daniel Goleman intr-un dialog stiintific cu Dalai Lama”. Emotiile distructive. Cum le putem depasi.
Cu totii stim ca ne schimbam incontinuu, din copilarie pana la batranete. Corpurile noastre se schimba si mintea noastra acumuleaza noi experiente. Cu toate acestea, simtim ca in centrul tuturor acestor schimbari exista ceva care ne defineste, ceva care a ramas constant inca din copilarie si care da sens cuvantului «eu».
„Acest «eu», definit in context drept atasamentul fata de ego, care constituie identitatea noastra nu este pur si simplu gandul la «mine», care ne vine in minte atunci cand ne trezim dimineata, cand spunem «Simt ca mi-e cald» sau «Simt ca mi-e frig» sau cand ne striga cineva. Atasamentul fata de ego se refera la o agatare stransa, inradacinata, de o entitate ce pare sa fie in centrul fiintei noastre si ne defineste ca indivizi distincti“, explica Goleman in cartea sa.
De asemenea, mai putem simti ca acest «eu» este vulnerabil si ca trebuie sa-i facem pe plac, a sustinut un preofesor prezent la conferinta despre emotiile negative, la care a luat parte si liderul spiritual, Dalai Lama.
„De aici vin aversiunea si atractia: aversiune fata de orice ar putea ameninta acest «eu» si atractie fata de orice ii ofera placere sau confort si il face sa se simta confortabil si fericit. Din aceste doua emotii elementare, atractie si repulsie, vor aparea o diversitate de alte emotii“, mai sustine profesorul.
In textele budiste se vorbeste de un numar impresionant de emotii negative: in jur de 84.000! Nu sunt descrise toate in detaliu, insa numarul mare nu ne arata altceva decat complexitatea mintii umane. De aceea, se vorbeste de cele 84.000 de usi care duc catre teoria budista de transformare mentala. Aceste emotii multiple se imbina in cinci emotii principale: ura, dorinta, confuzie, mandrie si gelozie.
Ura
Este dorinta de a-i face rau cuiva, de a-i distruge fericirea. Nu este exprimata obligatoriu sub forma unei exprimari de manie. Nu se manifesta intotdeauna, dar se va manifesta in circumstante care declanseaza ostilitatea individului. De asemenea, se afla in legatura cu multe alte emotii inrudite, cum ar fi resentimentul, dispretul si ostilitatea.
Atasamentul
Exista dorinta propriu-zisa pentru placerile simturilor sau pentru un obiect pe care vrem sa-l posedam. Dar mai exista si aspectul subtil al atasamentului fata de notiunea de «eu», fata de persoana. In principiu, atasamentul se refera la un gen de inclinatie care te face sa vezi lucrurile cum nu sunt ele de fapt. Te va face sa te gandesti, de pilda, ca lucrurile sunt permanente, ca prietenia, oamenii, iubirea, posesiunile vor dura, desi este limpede ca nu se va intampla asa. In concluzie, atasamentul inseamna a te agata de un anumit fel de a percepe lucrurile.
Ignoranta
Lipsa capacitatii de a discerne ce trebuie facut sau ce trebuie evitat pentru a ajunge la fericire si a evita suferinta. De subliniat ca ignoranta nu este, de regula, privita ca o emotie in cultura occidentala, dar este, cu siguranta, un factor mintal care impiedica intelepciunea sau cunoasterea de fond. Prin urmare, este considerata un aspect daunator al mintii.
Mandria
Inseamna mai ales a te simti superior altora sau a-i dispretui, a-ti evalua gresit calitatile sau a nu recunoaste calitatile altora. Merge, de multe ori, mana in mana cu ignorarea propriilor defecte si cu subapreciarea celor din jur.
Gelozia
Poate fi vazuta ca incapacitatea de a te bucura de fericirea altora. Oamenii nu sunt niciodata invidiosi pe suferinta altora, ci pe fericirea lor si pe calitatile lor. Din perspectiva budista, este o emotie negativa. Daca scopul nostru este acela de a contribui la bunastarea altora, ar trebui sa ne bucuram daca ei reusesc sa ajunga singuri la fericire. De ce ar trebui sa fim invidiosi? Inseamna ca o parte din sarcina noastra s-a realizat deja. Si, implicit, ne ramane mai putin de facut.
Va multumesc,