Evolutia copilului de 6-12 ani

Alina Blagoi - Copii 6 si 12 ani

Copii 6–12 ani

Aceasta etapa a fost denumita si copilaria adulta sau maturitatea infantila.

1. Dezvoltarea somato-fiziologica

Daca la 6-7 ani ritmul cresterii treneaza, ulterior devine alert, astfel incat pana la debutul pubertatii, copilul creste in greutate aproximativ 10 kg, iar in inaltime cu circa 20 cm. Corpul si extremitatile se lungesc, ceea ce provoaca o modificare a proportiei dintre cap si trup. Sistemul muscular progreseaza, indeosebi sub raportul masei sale. Creste forta musculara, precizia si viteza motrica a micului scolar.
In ceea ce priveste sistemul nervos, asistam la o crestere a creierului (aprox. 1200 g) si la o organizare de cai functionale noi.

2. Evolutia psihologica

Achizitionarea scris-cititului solicita complex intreaga paleta de senzatii, perceptii,reprezentari. Se dezvolta sensibilitatea tactila a mainii dar si cea vizuala si auditiva. Se imbunatateste vederea la distanta si capacitatea de apreciere vizuala a marimii. Auzul fonematic evolueaza considerabil.

Pe plan gustativ si olfactiv creste abilitatea individului de a identifica si clasifica gusturile si mirosurile.

Sub raport tactil, asistam la o evolutie deosebita a chinesteziei mainii prin scris, desen, lucru manual.

Spiritul de observatie, ca etapa superioara a perceptiei, face progrese, devenind acum deliberat, sistematic, analitic.

Ameliorari multiple survin si in planul perceptiei spatiului si a timpului. Cat priveste perceptia timpului, datorita implicarii copilului in diverse activitati scolare, care presupun respectarea unui orar, se dezvolta capacitatea acestuia de a percepe si precia corect durata de desfasurare a fenomenelor.

Reprezentarile sporesc in volum si apar reprezentari noi: istorice, geografice, topografice.

3. Memoria.

Predomina memoria mecanica (moment de apoteoza la 8 ani), involuntara si cea de scurta durata;

Memoria este conditionata de incarcatura afectogena (retine preponderent ceea ce l-a impresionat mai mult);

Uitarea apare frecvent in jurul varstei de 7 ani (el uita frecvent tema de pregatit, penarul, caietul etc.); La 9 ani scolarul face eforturi voluntare de a-si cultiva memoria (repetitii);

Raportul dintre capacitatea de recunoastere si de reproducere se modifica. La 6-7 ani procesul de recunoastere este mai usor de realizat, iar pe masura inaintarii sale in varsta creste posibilitatea de reproducere. Deficitul din acest plan se datoreaza dificultatii de a transpune limbajul interior (care a stat la baza intelegerii) in limbaj exterior;

• La aceasta varsta micul scolar este mare amator de basme si povestiri, traindu-le cu mare intensitate;

• In aceasta perioada se dezvolta si imaginatia creatoare (joc, momente de fabulatie etc.).

• Copilul cocheteaza cu preocuparile artistice (desen, compuneri literare etc.).

• Trasaturile distincte ale desenului la scolarul mic sunt:

1. In primii doi ani de scoala primara desenul infantil mai conserva trasaturile specific varstei anterioare (intr-un singur plan, deficitar in respectarea marimii si proportiilor dintre obiecte si fenomene, colorit estompat, grad de originalitate redus – apeleaza frecvent la clisee);

2. In ultimele doua c1ase ale cic1ului primar continutul tematic, perspectiva si adancimea desenului se imbunatatesc considerabil;

4. Atentia

• Creste capacitatea de mobilizare voluntara, dar sunt frecvente fluctuatiile de atentie;

• Neatentia fortuita – aparitia neasteptata a unui stimul oarecare spre care scolarul mic se orienteaza;

• Neatentia activa – agitatie motrica care deranjeaza pe cei din jur;

• Neatentia pasiva – sub o masca de implicare aparenta deturneaza traiectul intelectiv in cu totul alta directie;

• Neatentia activa si cea pasiva trebuie rezolvate prin cunoasterea cauzelor care le-au

• alimentat (biologice, psihologice, educationale).

5. Vointa

Pana la intrarea in scoala, activitatea copilului se reduce numai la a face ceea ce ii procura placere. Scoala determina copilul sa se sacrifice diverselor tentatii, interese, care ii ocupa majoritatea timpului diurn;

• Se exerseaza caracterul voluntar al conduitei si se pun bazele unor deprinderi, priceperi automatizate, ce vor fi active prin vointa;

• Toate procesele psihice (perceptie, memorie, gandire, atentie, afectivitate) se impregneaza volitiv;

• Demararea unei activitati este declansata de forta autoritatii adultului;

• In desfasurarea actiunii se lasa usor perturbat si sustras, ceea ce demonstreaza caracterul fragil al vointei.

6. Afectivitatea

Viata emotionala a micului scolar devine mai echilibrata si apare sentimentul datoriei;

Imitatia adultului, dorinta de a demonstra ca nu mai este mic, constituie o alta cale de
socializare afectiva (recurge la bravaj, acte de curaj – cind se loveste pozeaza ca nu il doare;
intra intr-o incapere fara lumina chiar daca ii este frica);

Apare un progres semnificativ in ceea ce priveste capacitatea de reproducere. Daca initial reproducerea era fidela (textuala) pe masura acumularii de cunostinte, scolarul mic este tentat sa faca mici reorganizari ale textului acumulat;

Creste volumul memoriei). Referitor la efectele pe care le au asupra performantelor memoriei, interogatiile repetate adresate unor copii (ce au fost martorii unui eveniment regizat) au pus in evidenta faptul ca evocarile subiectilor sunt mai precise la 7 ani decat la 5 ani. Ca o nota comuna, pentru ambele varste, s-a constatat ca atunci cand intrebarile amanuntite sunt repetate, copilul crede ca primul sau raspuns a fost eronat, asa incat il va retusa sau il va modifica integral pe urmatorul.

7. Limbajul

• Intrarea copilului in scoala accelereaza procesul eliberarii limbajului de anumite clisee parazitare, elemente dialectale, jargoane, pronuntii deficitare etc., altfel spus micul scolar are acces in mod organizat la limbajul cult

• Potentialul lingvistic difera la inceputul clasei I in functie de educatia primita in familie, de formula sa temperamentala

• Vocabularul se dubleaza (1500/1600 cuvinte formeaza vocabularul sau activ). Progrese evidente se inregistreaza in ceea ce priveste debitul vorbit si cel scris pe masura ce se aproprie de sfarsitul clasei a IV – a.

Impactul cu limba literara provoaca modificari calitative:

1. Exprimarea se rafineaza si se nuanteaza;

2. Se amelioreaza pronuntia odata cu dezvoltarea auzului fonematic;

3. Se invata sinonimele, omonimele, antonimele;

4. Pana la nivelul clasei a IV – a, limbajul interior acompaniaza in forme sonore actul scrierii.

8. Gandirea

Se instaleaza gandirea operatorie concreta, prin trecerea de la cunoasterea intuitiva, nemijlocita a realitatii (cu ajutorul reprezentarilor) la cea logica, mijlocita (cu notiunile si relatiile dintre ele);

• Apare caracterul operatoriu al gandirii – posibilitatea de a manipula obiectele si fenomenele in plan mental, fara a le deforma, pastrandu-le permanenta;

• Operatiile gandirii au un caracter concret. La 7-8 ani individul este capabil numai de conservarea cantitatii (adica intelege ca ingustand o cantitate de plastilina, cantitatea ei nu se modifica). Abia la 9-10 ani apare si capacitatea de conservare a greutatii. La 11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului;

• La 7 ani este evident spiritul critic al gandirii (“varsta gumei”); la 8 ani gandirea se detaseaza prin independenta sa; la 9/1 0 ani, gandirea este caracterizata de flexibilitate;

• In jurul varstei de 6-10 ani copilul isi constientizeaza cu adevarat varsta.

9. Imaginatia

• Imaginatia reproductiva permite micului scolar sa inteleaga timpul istoric, raportul dintre evenimente si fenomene, poate calatori in trecut pentru a reconstitui fapte si evenimente petrecute. Aceste incursiuni sunt deseori populate cu elemente fantastice, fabulatorii care evoca fragilitatea experientei;

• Se modifica exprimarea reactiilor: la 7 ani este retinut, meditativ; la 8 ani devine mai expansiv, mai bine dispus; la 9 ani recade intr-o stare meditativa; la 10 ani dobandeste o mare expresivitate a fetei.

10. Personalitatea

• Sub raport temperamental, se produce o mascare a formulei temperamentale, adica trasaturile primare, generate de tipul de activitate nervoasa superioara sunt redistilate, ajustate in tipare noi (impulsivitatea se domesticeste, inertia se diminueaza etc.);

• La aceasta varsta se pun baze1e convingerilor morale fundamentale;

• Datorita cerintelor morale ale scolii si familiei asistam la o intarire si modelare a trasaturilor de caracter. In formarea trasaturilor caracteriale contribuie cartile (prin eroii sai pozitivi) si mijloacele mass-media (tv, filme);

• Cand scolarul nu gaseste suficienta energie pentru a depasi greutatile generate de scoala, se pot profila o serie de trasaturi negative de caracter (lene, superficialitate, trisaj, minciuna, dezordine);

• Apare procesul de diferentiere a aptitudinilor; pe langa aptitudinile generale (spirit de observatie, inteligenta) se dezvolta si aptitudinile speciale (literatura, muzica etc.).

Informatiile acestui articol au rol de ghid in urmarirea dezvoltarii psihologice a copilului. De retinut este faptul ca toti copiii evolueaza in moduri diferite,in ritm propriu. Articolul are ca scop informarea si orientarea spre a observa potentialul copilului dvs. si a-i oferi ocazia sa-si dezvolte in mod armonios personalitatea. Daca acest ritm de dezvoltare nu este in acord cu cele mentionate mai sus, va recomandam sa consultati un specialist.

 Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi