Hipocondria – teama permanenta de a suferi de o boala grava

Suferi de anxietate, atacuri de panica sau fobii? Treci printr-un moment dificil? Ai dificultati de comunicare, relationare, adaptare? Nu (mai) poti gestiona eficient propriile emotii? Nu (mai) reusesti sa gasesti solutii pentru problemele tale? Spune-mi ce te framanta si vom gasi metoda potrivita tie pentru a te ajuta si a te vindeca.

Viata este frumoasa si merita traita!

Fa-ti o programare la numarul de tel: 0730/58.74.58 sau la adresa de e-mail: alina@alinablagoi.ro.

Te astept cu drag! 

Hipocondria (ipohondria), reprezinta preocuparea excesiva sau teama de a suferi de o boala grava. De cele mai multe ori starea de anxitate persista chiar si dupa un consult medical dupa care bolnavul este asigurat ca temerile legate de simptomele sale nu au o baza medicala solida, sau daca exista o boala la baza simptomelor, temerile sale sunt mult exagerate. Majoritatea celor ce sufera de aceasta boala tind sa isi focalizeze teama asupra unui anumit simptom, cum ar fi problemele gastro-intestinale, palpitatiile sau oboseala musculara. Conform DSM-IV-TR, hipocondria afecteaza intre 1% si 5% din populatie.

De cele mai multe ori ipohondria este definita ca teama ca mici simptome sa reprezinte un indicator al unei boli grave, constanta autoanaliza si autodiagnosticare, precum si o excesiva preocupare fata de propriul organism. Multe persoane suferind de acesta boala exprima neincredere in diagnosticul medicilor precum si faptul ca asigurarile medicilor fata de absenta unei boli serioase sunt neconvingatoare sau de scurta durata. Multi ipohondri necesita constante reasigurari, fie de la doctori, fie de la familie sau prieteni, boala putand deveni un adevarat calvar atat pentru bolnav cat si pentru familia si prietenii acestuia

Hipocondria, cunoscuta popular ca ipohondrie, este o teama permanenta de a suferi de o boala grava. O persoana cu aceasta tulburare tinde sa interpreteze gresit senzatiile normale, functiile organismului uman si simptomele usoare, ca pe o boala cu evolutie fatala.

De exemplu, o persoana de genul acesta se teme de sunetele normale ale abdomenului in timpul digestiei, de transpiratie sau de petele naturale de pe piele, ca fiind semnele unei boli grave.

Persoanele cu hipocondrie sunt ingrijorate, in mod special, de un anumit sistem de organe (cum ar fi sistemul cardiac sau sistemul digestiv). Evaluarea medicala completa si asigurarea facuta de catre medicul specialist ca totul este normal nu elimina temerile bolnavului. Sau, in cazul in care le elimina, peste cateva zile apar alte temeri legate de alt organ.

Hipocondria poate debuta la orice varsta, atat la femei cat si la barbati. Cel mai adesea, aceasta boala debuteaza la adulti si poate dura mai multi ani.

Desi a fi bolnav este inconfortabil, poate aduce beneficii, cum ar fi atragerea atentiei membrilor familiei, prietenilor, medicilor si eliberarea de responsabilitati. Uneori, hipocondria este motivata, de obicei inconstient, de aceste avantaje secundare.

Mai putin frecvent, o persoana se preface bolnava pentru anumite castiguri, cum ar fi anumite medicamente sau beneficii financiare sau privarea de munca sau de anumite responsabilitati legale. Atunci cand cineva cauta constient aceste avantaje, aceasta se numeste prefacatorie. Hipocondria este o forma diferita de prefacatorie. In hipocondrie, pacientul nu se preface, ci crede ca boala este reala, se simte intr-adevar bolnav.

Cauzele ipohondriei

Cauza exacta a ipohondriei nu este cunoscuta. Factorii care pot fi implicati in dezvoltarea tulburarii includ:

• Un istoric de abuz fizic sau sexual
• O boala grava in copilarie
• O capacitate slaba de exprimare a emotiilor
• Un parinte sau o ruda apropiata cu aceasta afectiune: copiii pot invata acest comportament

Simptomele ipohondria includ:

– preocuparea deosebita fata de o boala serioasa

– interpretarea gresita a simptomelor organice

– absenta halucinatiilor sau psihozei

– suferinta clinica sau afectare functionala.

Tratament:

Obiectivul principal al tratamentului pentru ipohondrie este sa ajute pacientii sa traiasca si sa functioneze cat mai normal posibil, chiar daca acestia continua sa aiba anumite simptome. Tratamentul isi propune sa modifice gandirea si comportamentul care duce la aparitia simpomelor.

Ipohondria este foarte greu de tratat deoarece persoanele care sufera de aceasta afectiune refuza sa creada ca simptomele lor sunt rezultatul unor cauze psihice sau emotionale, mai degraba decat fizice.

• Terapia de sustinere

In cele mai multe cazuri, cel mai bun curs de actiune pentru un ipohondru este de a ramane in contact cu un medic specialist. In relatia medic-pacient, medicul poate monitoriza simptomele si poate fi atent la orice schimbare care ar putea semnala o boala medicala reala. Abordarea principala a doctorului este de a se concentra pe sprijinirea pacientului si de a fi sigur ca acesta nu face teste si tratamente inutile.

• Medicamentele

Medicamentele pentru depresie sau anxietate sunt, unoeri, folosite in cazul persoanelor care sufera de ipohondrie.

• Psihoterapia

Psihoterapia poate fi de ajutor in schimbarea gandirii si a comportamentului care contribuie la aparitia simptomelor. Terapia poate ajuta persoana afectata sa invete modalitati mai bune de a face fata stresului si de a-si imbunatati functionarea sociala. Din pacate, cele mai multe persoane cu ipohondrie neaga existenta problemelor mentale sau emotionale, ceea ce le face destul de rezistente la psihoterapie.

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi