Osho: „Iubeste profund, dar nu aduce gelozia si posesivitatea intr-o relatie”

20292951_841507606007150_8802273744807304097_n (1)

Dragostea nu poseda niciodata. Dragostea inseamna sa va oferiti libertate unul celuilalt. Dragostea este un dar neconditionat, nu un targ.

Dar in mintea ta, dragostea nu este nimic altceva decat mai putina ura, atata tot. Cu cat te gandesti mai mult, „Pot sa tolerez aceasta persoana; Nu pot sa tolerez aceasta persoana, deci nu o pot iubi. Aceasta persoana o pot tolera”, mereu aceasta evaluare ramane negativa.

Gelozia si posesivitatea sunt tulburari de atasament si nu au nicio legatura cu iubirea, desi multe persoane cred ca aceste manifestari reprezinta dovezi de iubire.

Intalnite foarte frecvent in multe relatii, gelozia si posesivitatea genereaza comportamente extrem de neplacute pentru persoanele care au alaturi parteneri cu asemenea manifestari.

Sunt adesea intrebata care este limita, pana unde se poate ajunge – daca partenerii nu rezolva aceasta problema, gelozia poate distruge relatii, una dintre situatiile nedorite ce poate aparea – nu de putine ori – fiind violenta domestica.

Si este bine sa stii, daca vrei sa previi.

Am explicat in articolul de saptamana trecuta care sunt cauzele psihologice ale aparitiei geloziei (aici) – vreau sa cred ca ai inteles ca gelozia nu are nicio legatura cu iubirea, ci cu boala, cu ranile psihologice foarte vechi, nevindecate, neconstientizate, si care au drept consecinte comportamente de posesie, control, santaj si manipulare.

Fiecare dintre noi de confruntam, pe parcursul vietii, cu teama de pierdere a partenerului de viata (si nu numai). Nu toti ajungem, insa, sa avem manifestari de gelozie cronica, care pot contine, din nefericire, multe elemente din sfera patologicului.

Noi, ca oameni, ne atasam prea repede de orice lucru. Viata este flux, nimic nu ramane la fel, dar speram si dorim ca nimic sa nu se schimbe.

Exista prea multa frustrare in lume pentru ca toate asteptarile noastre raman neimplinite. Fiecare asteptare aduce nefericire.

Atasamentul inseamna a te agata de un lucru, si nu doresti ca acesta sa se schimbe vreodata. Acest lucru inseamna a dori imposibilul.

Tanarul doreste sa fie mereu tanar, iar acest lucru este imposibil, mai devreme sau mai tarziu acesta va imbatrani.

Dar batranetea nu aduce fericire, ci suferinta. Daca lucrurile nu ar sta asa, atunci am crede ca viata devine cu adevarat implinita la batranete. Ea ar trebui sa reprezinte culmea cea mai inalta acoperita de omat, dar nu este decat o gaura neagra. Este o gaura neagra pentru ca ne agatam de tinerete.

Ne agatam de trup, dar trupul va ceda intr-o zi. Traieste, iubeste, respecta, ai grija, dar nu te atasa. Aminteste-ti ca este numai un caravanserai, doar innoptezi acolo. Iar dimineata va trebui sa pleci.

Asa stau lucrurile. Te indragostesti de o persoana, te atasezi, iar apoi esti nefericit. Apoi esti posesiv, apoi te temi ca persoana respectiva sa nu se indragosteasca de altcineva.

Incepi sa o ingradesti, sa-i rapesti libertatea, sa o reduci la stadiul de obiect. Dragostea si respectul dispar. Totul se transforma intr-o lupta continua intre cele doua egouri. Tu vrei sa-l stapanesti, la fel se intampla cu cealalta persoana. Cum sa reziste dragostea in acest conflict? Atasamentul distruge dragostea. El este otrava dragostei.

Iubeste profund, dar nu aduce gelozia si posesivitatea intr-o relatie. Ele vor aparea daca tu te vei atasa de o persoana. Cea mai mare arta de a invata este sa te lasi purtat de viata fara a te atasa.

Lucrurile vin si pleaca, dar tu ramai concentrat asupra fiintei tale, nu te lasi distras si nici perturbat.

Osho  – „ABC-ul Iluminarii”, Editura ProEditura

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi