Recomandari pentru gestionarea starii psiho-emotionale in contextul pandemiei de coronavirus

90232133_3133798496654150_7937392204899680256_o

In contextul actualei situatii epidemiologice de pe teritoriul tarii noastre, intreaga populatie se confrunta cu multiple solicitari profesionale si emotionale, de tipul:

contactul cu posibile cazuri de persoane infectate cu coronavirus;

– reducerea contactelor sociale cu grupul de prieteni, cu familia extinsa;

– schimbarea unor obiceiuri de viata (de exemplu: renuntarea la antrenamentele fizice, la plimbari sau iesiri impreuna cu cei apropiati, reducerea accesului la servicii/practici religioase/spirituale);

supra-solicitari la locul de munca, sub aspectul: duratei, intensitatii, imposibilitatii recuperarii dupa turele de serviciu;

– diminuarea sentimentului controlului cu privire propria existenta si asupra evenimentelor viitoare; studii recente arata ca o lipsa a sentimentului controlului alimenteaza stresul;

– gestionarea propriilor nelinisti legate de sanatatea si prosperitatea proprie si a familiei;

carantina si izolarea cresc posibilitatea aparitiei unor manifestari psihologice nedorite, cum ar fi: plictiseala, frustrare, confuzie, mergand pana la furie sau simptome de stres posttraumatic, alaturi de stigmatizarea celor infectati de catre colectiv, societate si chiar familie.

Pentru a ne pastra ratiunea si echilibrul emotional in aceasta perioada de criza, trebuie sa urmam recomandarile esentiale formulate de specialisti:

  1. reducerea ”consumului” de stiri legate de coronavirus, prin limitarea acestora la doua informari pe zi; studii recente arata ca anxietatea creste o data cu cautarea excesiva a continuturilor pe social media;
  2. utilizarea exclusiv a surselor de informare oficiale;
  3. eliminarea surselor de stiri false, care apar anonime si nu pot fi verificate din surse originale, a celor care in mod vadit urmaresc inducerea unei stari de panica. Studiile arata ca informatia negativa se stocheaza in memorie mai repede decat cea pozitiva, inca inainte ca persoana sa reflecteze asupra gradului de incredere al sursei care emite aceasta informatie. Alte studii indica, de asemenea, ca expunerea excesiva la stiri are potentialul de a diminua sanatatea mentala;
  4. limitarea interactiunilor cu oameni prapastiosi si toxici, care nu pot sustine o discutie calma si echilibrata, bazata pe date concrete;
  5. cautarea suportului social, inclusiv prin intermediul tehnologiei (telefon, aplicatii de comunicare on-line); conform studiilor, sprijinul emotional este un puternic antidot pentru stres;
  6. renuntarea la comportamente irationale, de genul realizarii unor aprovizionari exagerate;
  7. respectarea orelor de somn si pastrarea unui program de alimentatie normal; impunerea autodisciplinei personale;
  8. in cazul manifestarii unor simptome suspecte, apelarea medicului de familie si, dupa caz, a serviciilor de urgenta;
  9. concentrarea pe ceea ce poate fi controlat, cum ar fi: grija de propria persoana si de cei apropiati si pastrarea unui regim de viata sanatos (fara alcool, fumat, alimentatie excesiva, sedentarism);
  10. acceptarea emotiilor negative sanatoase, care sunt adaptative in aceasta perioada: ingrijorare, dar nu panica/frica intensa/spaima subita; nemultumire, dar nu agresivitate/furie; tristete, dar nu stari depresive/disperare/deznadejde;
  11. in cazul celor care au copii, atitudinea parintilor este esentiala, intrucat copiii invata din ceea ce fac acestia mai mult decat din ceea ce spun.

Se recomanda:

– purtarea de conversatii la nivelul lor de intelegere despre ce inseamna acest virus, precum mentinerea unui sentiment de a fi siguranta;

– este util a li se explica metode de gestionare a temerilor, invatate din propria experienta;

– limitarea expunerii la stiri si social media previne interpretarea gresita a informatiilor de catre copii, precum si preluarea unor stari de panica induse de modul de exprimare, tonul vocii utilizat de catre reporteri in anumite cazuri.

– crearea si mentinerea unui program regulat de invatare, alimentatie si somn, combinat cu activitati de relaxare sau distractive adauga structura zilei si un sentiment de control. Parintii sunt modele de comportament pentru copiii lor: este important ca acestia sa observe cum parintii isi acorda pauze, dorm, exerseaza fizic, se hranesc adecvat, limiteaza consumul de tutun, alcool, dulciuri, cafea, trateaza situatia in mod rational si echilibrat;

– timpul de calitate petrecut cu familia si copiii, departe de televizor si telefon, creeaza sentimentul de apartenenta, comuniune, siguranta si control, atat de importante in situatii de criza.

-in situatia in care se ia contact cu persoane suspecte de COVID-19, protectia se realizeaza conform regulilor stabilite de autoritati, recomandandu-se totodata evitarea si combaterea stigmatizarii, judecarii persoanelor suspecte ori confirmate cu infectia de coronavirus;

-in cazul impunerii masurii de izolare/carantina/tratament, este utila mentinerea legaturii cu cei apropiati, prin mijloacele de comunicare aflate la indemana; suportul social, chiar si de la distanta, este un factor de rezilienta in fata stresului si altor manifestari asociate. Plictiseala poate fi combatuta prin concentrarea pe proiecte personale carora poate anterior nu le-a fost acordat timp (urmariti un tutorial pe youtube; cititi; invatati ceva nou; faceti sport etc.); este recomandat a avea grija de propria sanatate, prin: hrana potrivita, hidratare, somn; o abordare a situatiei in perspectiva si cautand valentele pozitive ale acesteia, oportunitatile de dezvoltare personala aflate la indemana;

-in cazul revenirii la munca a unui coleg de serviciu, dupa tratamentul de COVID-19, este important de retinut faptul ca acea persoana se poate confrunta cu probleme de natura psihologica: probabil trebuie sa accepte stigmatizarea de catre colegi, apropiati, sau chiar de catre familie; probabil trebuie sa isi gestioneze emotii de frica, de tristete sau de vina in cazul in care a transmis sau ar fi putut transmite virusul si altora. Este important ca in aceasta perioada sa evitam stigmatizarea acestuia/acesteia, sa manifestam sprijin si compasiune.

Psihologia ne invata ca o situatie nu este ”stresanta” prin sine insasi, ci prin modul in care noi alegem sa o interpretam. Mai departe, felul in care gandim determina starile emotionale pe care le traim si comportamentele pe care le manifestam. O buna igiena mentala in aceasta perioada va face diferenta in starea psihica resimtita de noi toti la finalul acestei etape dificile.

Va invit ca atunci cand simtiti nevoia de consiliere sau va confruntati cu diverse probleme de natura psihologica, sa apelati la serviciile cabinetului de psihologie, care, cu atat mai mult in aceasta perioada, pot fi acordate online

Referinte bibliografice:

https://danieldavidubb.wordpress.com/category/despre-psihologie/

https://www.apa.org/news/apa/2020/03/psychologist-covid-19

https://republica.ro/mic-ghid-de-vietuire-in-perioada-coronavirusului-e-momentul-sa-va-protejati-de-oamenii-prapastiosi-

https://www.youtube.com/watch?v=vzDE6jBevF4

https://www.youtube.com/watch?v=zjKm0NUGJI4&t=48s

https://edition.cnn.com/2020/03/14/health/coronavirus-fears-mental-health-wellness-trnd/index.html

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi