Supa de pui pentru suflet – Cea mai stringenta nevoie

2

Cel putin o data pe zi, pisoiul nostru vine la unul dintre noi cu privirea aceea de parca ar vrea sa ne ceara ceva anume. Nu inseamna ca vrea mancare sau ceva de genul asta. Dorinta lui este cu totul aparte.
Daca stai cumva jos iti va sari in poala; daca nu, va sta acolo privindu-te melancolic, pana cand il vei lua tu in brate. O data ce s-a asezat bine, incepe sa toarca, chiar inainte sa incepi sa il mangai pe spate, sa il scarpini sub barbie si sa-i spui ce motanel cuminte este el. Apoi turatia motorului aflat la relanti creste; se foieste pana isi gaseste un loc comod. Uneori torsul scapa de sub control si se transforma in sforait. Se uita la tine cu ochii mari plini de adoratie, si iti ofera privirea aceea pisiceasca lunga si molcoma si de incredere absoluta.
Dupa un timp, incetul cu incetul, se linisteste. Daca vede ca nu te misti, atunci se hotaraste sa traga un pui de somn. Dar tot atat de bine poate sa sara jos din poala si sa plece la treaba lui. Se simte bine in ambele cazuri.
Fiica noastra spune mai pe scurt: ,,Negrut are nevoie sa toarca”.
In gospodaria nostra, el nu este singurul care are nevoie de acest lucru: si eu si sotia mea stim ca aceasta nevoie nu tine de varsta. Totusi, pentru ca sunt dascal, dar si parinte, o asociez de obicei celor mai tineri, pentru ca ei simt nevoia imperioasa sa imbratiseze, sa stea cu capul in poala, sa fie luati de mana, sa fie inveliti si mangaiati, si nu pentru ca ar fi ceva in neregula, ci pentru ca asa sunt ei.
Exista multe lucruri pe care as vrea sa le fac pentru copii. Insa, daca ar fi sa aleg unul singur, ar fi acesta: sa-i ofer oricarui copil de oriunde, cel putin o sedinta de tors pe zi.
Copiii, ca si pisicile, au nevoie sa toarca.

Fred T. Wilhelms

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi