Anorexia nervoasa

Psihoterapie individuala, de cuplu si familie (EFT) București si online

Anorexia nervoasa

Loading

Alina Blagoi - Anorexia nervoasa

Anorexie mintala (nervoasa) inseamna repulsie fata de alimente, insotita de pierderea totala a poftei de mancare.
Anorexia nervoasa este o tulburare psihica din categoria tulburarilor de alimentare, caracterizata printr-o reducere anormala a greutatii corpului și printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta, de ingrașare.
Termenul anorexia iși are originea in greaca veche: an (αν- sau α -lipsa de, “α privativ” ), și órexis (óρεξις) = dor, pofta, apetit (de la verbul “orégo” ορεγω = a intinde, a oferi cuiva, a tinde spre) (exista și in greaca moderna: orexi – óρεξι = pofta).

Factori psihologici

Numeroase cercetari asupra factorilor psihologici sugereaza ca anumite tendinte in gandire și perceptie pot contribui la mentinerea sau riscul de aparitie a anorexiei.

1. Tulburare a imaginii corporale despre sine

Comportamentul alimentar anorectic este considerat ca provenind din sentimente de ingrașare și de imagine despre sine ca fiind „neatractiv”. și este mentinut de variate tendinte, inclinatii (bias) cognitive care denatureaza evaluarea de catre individ a propriului corp, a alimentelor și nutritiei.

Unul din cele mai cunoscute constatari este ca oamenii suferind de anorexia nervoasa tind sa supraestimeze dimensiunile sau grasimea corpului lor. Un recent articol de revista asupra cercetarii in acest domeniu sugereaza ca aceasta nu este de fapt o problema de perceptie, ci o problema a evaluarii informatiei perceptuale de catre persoana afectata. Studii recente sugereaza ca persoane cu anorexie nervoasa au o carenta intr-un anumit tip de bias de incredere excesiva in sine care face ca majoritatea oamenilor sa se considere mai atractivi decat sunt considerati (clasificati – rating) de altii in realitate. Dimpotriva, persoanele cu anorexie nervoasa par sa-și judece mai realist propria atractivitate decat persoanele neafectate de anorexia nervoasa, adica ele nu poseda acest bias, inclinatie augmentatoare a stimei de sine.

2. Trasaturi de personalitate:

Persoanele cu anorexie nervoasa au fost gasite ca avand anumite trasaturi de personalitate considerate ca predispozante pentru tulburari de alimentare: un nivel inalt de obsesivitate (avand ganduri intrusive despre alimente, sau despre chestiuni legate de greutatea corporala ), de ascetism, restrictie (capacitate de rezistenta la tentatii), și nivele clinice de perfectionism (cautarea patologica de standarduri personale inalte și nevoia de control) – aceștia factorii cel mai des identificati de catre cercetatori.

3. Co-morbiditate psihiatrica:

Frecvent exista co-morbiditate: la persoanele cu anorexie nervoasa coexista și alte dificultati psihologice și tulburari psihiatrice, cele mai frecvente fiind:

• depresia

• tulburarea obsesiva – compulsiva

• una sau mai multe tulburari de personalitate: ex. tulburarea de personalitate de limita

• abuzul de substante.

In peste jumatate din cazurile de anorexie nervoasa la tinere femei se diagnosticheaza și prezenta in același timp de tulburari afective (mai ales depresie) și tulburarea de personalitate de limita (borderline).

Sunt prezente grade inalte de depresie și anxietate, chiar daca nu intotdeauna ele indeplinesc criteriile diagnostice ale unui sindrom specific.

4. Factori cognitivi

Rezultatele cercetarilor in domeniul neuropsihologiei in anorexia nervoasa nu sunt consecvente in diversele studii și este greu de a diferentia efectele starvatiei asupra creierului de caracteristicile pe termen lung. Totuși, o constatare destul de fiabila este cea a existentei unei slabe flexibilitati cognitive (capacitatea de a schimba tipare de gandire, mai ales legata de functia lobilor frontali și de sistemul executiv.

Alte studii au sugerat ca anorexia ar fi mentinuta de anumite tendinte deviante (biases) in atentie și memorie. Bias-urile atentionale par sa se concentreze in special in conceptele legate de corp și dimensiunile corpului – acestea fiind mai evidente la persoanele cu anorexie. Unele studii limitate au gasit ca bolnavii de anorexie au mai mare tendinta de a-și aminti materiale legate decat materiale nelegate de aceste subiecte.

Deși s-au efectuat un numar mare de cercetari in domeniul factorilor psihologici ai anorexiei nervoase, sunt relativ putine ipotezele care incearca sa explice boala in ansamblu.

Profesorul Chris Fairburn de la Universitatea Oxford și colegii, au creat ceea ce se cheama un model „transdiagnostic” care aspira spre o explicatie a modului in care care sunt mentinute anorexia nervoasa, conditiile inrudite cu ea, ca bulimia nervoasa și tulburarea de alimentare nespecifica ED-NOS. Modelul lor s-a dezvoltat odata cu terapii psihologice, mai cu seama cognitiv-comportamentale și sugereaza care sunt ariile unde clinicienii pot interveni cu tratamente psihologice. Modelul de bazeaza pe ideea ca toate tulburarile majore de alimentare (cu exceptia obezitatii) au un numar de tipuri nucleare de psihopatologie:

1. perfectionism,

2. auto-depreciere,

3. intoleranta la anumite stari emotionale (dificultatea de a reactiona in mod potrivit),

4. dificultati interpersonale.

a. scadere semnificativa in greutate,

b. obsesia asupra formei corpului si greutatii,

c. caderea parului,

d. piele uscata,

e. unghii casante

f. furnicaturi in extremitati – maini si picioare

g. ameteala, chiar si lesin

h. palpitatii – ritm cardiac neregulat

i. greutati in memorare

j. constipatie

k. dureri de stomac

l. disparitia ciclului menstrual la femei

m. incetarea dezvoltarii fizice la copii si adolescenti – cresterea in inaltime este stopata

n. tensiune mica

o. anemie

Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin intelese. Se poate dezvolta printr-o combinatie de factori declansatori: biologici, psihologici si sociali.

Chiar daca nu s-a demonstrat, persoanele cu anorexie prezinta un nivel crescut de serotonina, un neurotransmitator, care poate duce la aparitia unor manifestari comportamentele anorexice ca si retragerea sociala si reducerea apetitului alimentar. Nu este clar daca cel mai mare nivel al serotoninei este prezent inainte sau dupa debutul infometarii.

Studii recente au demonstrat ca prezinta un risc crescut de a dezvolta anorexie persoanele care au in familie un membru cu aceasta afectiune (parinte, sora sau fratele). Totusi, implicatia genetica reprezinta doar o mica pondere a cauzei. Alti factori includ cateva trasaturi de personalitate precum si presiunile sociale si culturale.

Evenimentele stresante din viata ca si mutatul, divortul, decesul unei persoane dragi, pot declansa anorexia.

Simptome

Simptomele frecvente si actiunile corelate cu anorexia nervoasa includ:

– frica intensa de a castiga in greutate

– restrictia consumului de alimente sau al unor anumite tipuri de alimente care contin orice fel de grasime

– greutate mai mica decat 85% din greutatea standard corespunzatoare inaltimii, (la un copil sau adolescent, pierderea sau necastigarea in greutate in timpul perioadei de crestere reprezinta un motiv de ingrijorare)

– aprecierea propriului corp ca si supraponderal, in ciuda faptului ca pacientul are o greutate sub limita standard (aceasta tulburare poarta denumirea de imagine distorsionata a corpului)

– un program de exercitii istovitor

– ascunderea alimentelor si eviarea abordarii subiectelor legate de tulburarile de alimentatie sau pierdere in greutate

– unele persoane anorexice isi provoaca voma sau utilizeaza laxative sau diuretice pentru a pierde in greutate.

Distrugerea smaltului dentar este cel mai frecvent simptom care se dezvolta ca urmare a episoadelor repetate de voma.

Semnele obisnuite ale malnutritiei cuprind:

– greutate mica a corpului

– constipatia si golirea incetinita a stomacului

– par fragil, piele uscata si unghii friabile

-sani micsorati

– oprirea menstruatiei sau perioade lungi de amenoree

– senzatia de frig, cu o temperatura a corpului mai scazuta decat in mod normal

– presiune sanguina scazuta

– bradicardie, mai putin decat 60 de batai pe minut

– diminuarea sensibilitatii nociceptive (perceptiei durerii)

– colorarea violacee a pielii de la nivelul extremitatilor (bratelor si picioarelor) datorita circulatiei ineficiente

– edeme la nivelul mainilor si picioarelor

– piele de culoare galben-portocalie, in special la nivelul palmelor si mainilor.

Persoanele cu anorexie adesea dezvolta adevarate ritualuri asociate cu alimentarea care pot include:

– alegerea de modalitati speciale de a manca alimentele, de a acumula alimentele, de a colecta recipientele și de a prepara mancaruri elaborate pentru alte persoane fara a manca din preparatele gatite

– petrecerea unei perioade lungi de timp pentru a taia si rearanja mancarea pe platouri pentru a crea impresia ca s-a mancat deja

– aceste persoane pot ascunde mancarea sau sa se descotoroseasca de ea pe ascuns in timpul mesei.

Pentru fetele care sufera de anorexie nervoasa, o silueta cat mai subtire este scopul suprem, iar singura modalitate de a-l atinge este foamea. Cand ti-e foame…stii sigur ca faci ceea ce trebuie.

„Pune in farfurie piper, multa sare sau chiar detergent si parfum. Astfel nu vei mai putea sa mananci, chiar daca ai vrea”, „Bucura-te de foamea pe care o simti. Daca nu ti-e foame inseamna ca nu faci ce trebuie. Foamea nu este dusmanul tau.”

Anorexia nervoasa este o boala mintala din categoria tulburarilor de alimentatie, care se manifesta prin refuzul de a manca, cauzat de nevoia de a avea un corp perfect, cat mai suplu. Nu este o boala noua – unul din primele cazuri cunoscute dateaza din 1870 – dar in ultimii ani numarul de bolnavi a crescut.

Conform Wikipedia, anual sunt diagnosticate intre 8 si 13 cazuri la 100.000 de oameni. Adolescentele pana in 18 ani reprezinta 40% din cazuri. 90% din bolnavi sunt femei.

Acestea sunt extrem de speriate sa nu se ingrase, iar imaginea propriului corp este distorsionata.

Creierul nostru are capacitatea de a interpreta si aprecia in mod corect care e greutatea corporala, deci cand ne uitam in oglinda ne dam seama daca suntem slabi sau grasi.

„La persoanele suferind de anorexie nervoasa acest mecanism este dereglat: persoana se priveste in oglinda si isi vede corpul altfel decat este in realitate. Se teme sa nu devina obeza, chiar si in conditiile in care este foarte slaba, sau este foarte preocupata de anumite parti ale corpului, cum sunt abdomenul, fesele si coapsele”.

„Stima de sine a persoanelor cu anorexie depinde in foarte mare masura de conformatia si greutatea corpului, ele vazand pierderea in greutate ca pe un semn de autodisciplina si considerand ca cresterea in greutate este un esec al autocontrolului.”

De unde porneste totul este usor de imaginat: „Societatea actuala care mediatizeaza siluete foarte slabe contribuie la declansarea afectiunii, idealul in societatile vestice, mai ales la femei, fiind acela de a avea un corp cat mai suplu”. Acesta este, am putea spune, factorul sociocultural.

Dar se banuieste ca ar exista si unul biologic. Cercetarile din ultimii ani au aratat ca anumite femei sunt predispuse acestei boli. Teoria a fost confirmata de studiile pe gemeni.

Pe de alta parte, exista si un factor psihologic. Cei care sufera de anorexie au anumite trasaturi care contribuie la declansarea bolii: o personalitate obsesiv-compulsivasi o tendinta catre perfectionism care ii ajuta sa tina diete stricte, ignorand foamea.

Interesant este ca ai barbatii pot avea anorexie, chiar daca, in cazul lor, presiunea de a arata bine nu este chiar atat de mare.

Va multumesc,

Psiholog Alina Blagoi

 

RESURSĂ GRATUITĂ Învață cele 5 Limbaje ale Iubirii pentru Cupluri Fericite!

×