Care sunt secretele unei relații de cuplu fericite? Studiu
Sfaturile tradiționale adresate cuplurilor, de-a lungul ultimelor decenii, au accentuat importanța comunicării ca fiind elementul central pentru o relație sănătoasă. Totuși, un studiu recent a relevat că și alte aptitudini pot fi aproape la fel de cruciale în menținerea unei relații fericite.
Cu toate că a împărtăși nevoile și sentimentele într-un mod constructiv cu partenerul este esențial pentru a rezolva conflictele și pentru a dezvolta o relație solidă, se pare că aceste abilități de comunicare nu sunt întotdeauna indicatori siguri ai gradului de fericire în cuplu, spre deosebire de ceea ce presupuneau inițial experții în domeniu.
Într-un studiu efectuat pe internet, în care au participat 2.201 persoane, cercetătorii au evaluat șapte „abilități de cuplu” considerate esențiale pentru promovarea fericirii în relațiile romantice. Aceste abilități au fost identificate de cercetători și terapeuți de cuplu ca fiind vitale. Participanții la studiu s-au alăturat la recomandarea consilierilor lor de cuplu.
Scopul cercetătorilor a fost să ordoneze aceste „competențe de cuplu” după importanța lor, pentru a colecta date privind aspectele cele mai relevante ale unei relații în ceea ce privește menținerea fericirii. În plus față de comunicare și gestionarea conflictelor, studiul a evaluat și importanța vieții sexuale și a romantismului, managementul stresului, abilitățile de viață, cunoașterea partenerului și autogestionarea, pentru a determina care dintre aceste aptitudini are cel mai mare impact asupra satisfacției în cuplu. Participanții au răspuns la întrebări ce evaluau competențele lor în toate aceste domenii, după care au fost interogați despre nivelul lor de satisfacție în relație. Cercetătorii au efectuat astfel o corelație între punctele forte și slabe ale fiecărui partener și gradul de satisfacție în cuplu.
Primul constat al studiului nu a fost o surpriză: persoanele care indicau o comunicare eficientă în relația lor aveau, de asemenea, cel mai înalt grad de satisfacție în cuplu. Totuși, comunicarea nu era singurul factor cu o influență semnificativă asupra fericirii în relații. Cercetătorii au subliniat alți doi factori esențiali: cunoașterea detaliată a partenerului (de la preferințele simple, cum ar fi toppingul de pizza favorit, până la cunoașterea aspirațiilor și visurilor acestuia) și competențele practice de viață (cum ar fi abilitatea de a-și asuma responsabilități, gestionarea finanțelor etc.).
Cu toate acestea, aceste două aspecte sunt adesea neglijate în consilierea cuplurilor, unde accentul principal este pus pe îmbunătățirea comunicării pentru a diminua comportamentele nocive și pentru a oferi suport și consolare partenerului. “În ultimii 25 de ani, tendința dominantă a fost aceea că relațiile ar trebui să satisfacă nevoile noastre emoționale”, explică Tom Bradbury, un expert în studiile cuplurilor de la Universitatea California. Totuși, pentru a avea o relație de succes, spune cercetătorul, este esențial ca aceasta să funcționeze și la un nivel practic.
Robert Epstein, profesor de psihologie la University of the South Pacific din Fiji și autorul acestui studiu, sugerează că o mai bună cunoaștere a partenerului poate fi obținută destul de ușor, în special de bărbați (care, în general, au avut scoruri mai scăzute în acest domeniu), prin efortul de a afla, memora și aplica informații simple, cum ar fi numele rudelor partenerului, datele de naștere și aniversările.
Mai important, conform lui Epstein, este cunoașterea aspectelor fundamentale, cum ar fi dorința partenerului de a avea copii. Deși studiul său nu diferenția între informațiile superficiale și cele profunde, cercetătorul subliniază că ambele tipuri sunt strâns legate.
Alți specialiști în domeniul relațiilor de cuplu sunt de acord că neglijarea datelor de naștere și a preferințelor alimentare poate fi dăunătoare într-o relație, dar consideră că importanța competențelor practice de viață, identificate de studiu, este semnificativă.
“Este, de fapt, un concept vechi. În 1900, un bărbat sau o femeie se gândeau ‘partenerul meu trebuie să fie capabil să mă întrețină’ sau ‘soția mea trebuie să mă ajute în grădinărit'”, spune Bradbury. În acele timpuri, dacă un cuplu avea această bază solidă, erau considerați norocoși dacă își găseau și nevoile emoționale împlinite.
Să vă fie cu folos,