Cât costă o oră din viața ta ?
Tatăl ajunge acasă rupt de oboseală, după o zi în care nu a avut timp nici să respire… Cu voce timidă și cu ochii plini de așteptare, micuțul își privește tatăl și îl întreabă:
- Tăticule, cât câștigi pe oră?
Tatăl, preocupat și cu un zâmbet sever, răspunde:
- Fiule, aceste lucruri nu te privesc pe tine. Sunt foarte obosit, nu mă mai deranja, te rog!
Copilul insistă:
- Dar, tăticule, spune-mi cât câștigi pe oră?!
Reacția tatălui este la fel de severă, dar totuși, ca să fie lăsat în pace, răspunde:
- Cinci dolari.
Atunci copilul îl întreabă:
- Tată, poți să-mi dai doi dolari, te rog?
Enervat de această întrebare, tatăl îi răspunde cu voce tăioasă:
- De asta ai vrut să știi cât câștig pe oră? Du-te în camera ta și culcă-te, că trebuia deja să dormi! Și să nu mă mai deranjezi… băiat profitor ce ești!
Puțin mai târziu, stând îngândurat în fața televizorului, tatăl reflectă puțin la discuția cu băiatul său și realizează că a fost prea dur cu el. Se gândește că poate cel mic are nevoie de bani să cumpere ceva de mare interes pentru el și-și face mustrări de conștiință că l-a repezit. Se ridică și pleacă spre camera copilului, deschide ușa ușor, bagă capul și vede că cel mic încă nu a adormit. Intră în cameră și îl întreabă cu voce scăzută:
- Dormi, fiule?
- Nu, tată…
- Uite, fiule, ai aici cei doi dolari pe care i-ai cerut…
Băiatul întinse mânuțele și lua banii și, luminându-se la față, spuse:
- Mulțumesc, tăticule! Și, băgând mânuța sub pernuță, mai scoase trei dolari și îi spuse tatălui său:
- Tăticule, acum sunt fericit… am deja cinci dolari.
- Bine, fiule. Acum, spune-mi pentru ce aveai nevoie de bani? – îl întrebă tatăl curios.
Copilul răspunse, cu ochii strălucitori:
- Tăticule, ai putea să-mi VINZI o oră din timpul tău?
Să vă fie cu folos,