Ce faci când partenerul tău spune NU la terapia de cuplu?
Diana și Matei sunt căsătoriți de zece ani și au împreună tre copii. În ultimii patru ani, nemulțumirea Dianei în căsnicie a crescut continuu. Ea i-a sugerat de mai multe ori lui Matei să încerce terapia de cuplu. Matei a reacționat de fiecare dată nepăsător, neglijând preocupările Dianei și arătând clar că se simte incomodat de insistențele ei. Astfel, pentru Diana a devenit din ce în ce mai dificil să comunice cu Matei despre nemulțumirile ei, simțindu-se din ce în ce mai izolată și neînsoțită în mariajul lor.
De fiecare dată când Diana menționa terapia de cuplu, Matei răspundea: „Suntem bine. Nu avem nevoie. Dacă avem o problemă, o putem rezolva singuri.” Această atitudine este comună în multe relații, unde un partener solicită ajutor profesional iar celălalt refuză categoric.
Adesea, refuzul partenerilor de a accepta terapia de cuplu se bazează pe convingeri culturale moștenite din familia de origine, cum ar fi „Noi nu facem terapie” sau „Nu discutăm problemele personale în afara casei.” Unii se tem de judecăți aspre și se întreabă „Ce spune despre noi faptul că nu ne putem rezolva singuri problemele?” sau „Nu mergem la doctor decât când este absolut necesar.” Frica de a-și expune vulnerabilitățile îi poate face pe unii să evite discuțiile cu un terapeut.
Recunoaștem că poate fi dificil să începi o relație cu un terapeut de cuplu, care este un străin. Însă, partenerul reticent poate fi atașat de status quo-ul relației și se teme de schimbările pe care le-ar putea aduce terapia. Poate că și-a pierdut interesul pentru relație sau speranța, sau poate că se retrage treptat din relație.
Dacă partenerul tău te invită să participi la terapia de cuplu, consideră-te norocos. Răspunde la această invitație. Este foarte posibil ca partenerul tău să devină mai fericit prin terapie, ceea ce ar putea, de asemenea, să te facă și pe tine mai fericit în relație.
Nemulțumirea partenerului în relație este adesea un semn clar că aveți nevoie de terapie de cuplu. Ignorarea acestui semnal te poate pune în pericol. Dacă nu este tratată, nemulțumirea partenerului tău va submina temelia relației voastre. Negarea problemelor și evitarea confruntării cu ele garantează aproape întotdeauna că situația se va înrăutăți, nu se va îmbunătăți.
Când ignori sau minimalizezi preocupările partenerului tău, sau când nu le iei în serios, partenerul tău poate fi inițial confuz, dar în cele din urmă, va încerca să înțeleagă comportamentul tău. S-ar putea să concluzioneze că pui propriile tale nevoi mult deasupra nevoilor sale. Acest lucru se aplică în ambele direcții, desigur, deci înțelegerea și validarea motivelor partenerului tău pentru evitarea terapiei ar putea să îl ajute în cele din urmă să se simtă în siguranță să participe la terapie cu tine.
În căutarea unei soluții, Diana a citit mai multe cărți despre Terapia Focalizată pe Emoții (EFT), învățând despre funcționarea sigură, în care membrii cuplului sunt responsabili unul pentru celălalt. Partenerii care funcționează pe baza securității nu se mulțumesc cu soluții care avantajează doar una dintre părți. Diana a înțeles că soluțiile de tip câștig-pierdere sunt nedrepte și injuste.
Diana a căpătat claritate în privința a ceea ce lipsea din căsnicia ei și a ceea ce își dorea de la relație. Ea a împărtășit această nouă perspectivă cu Matei, exprimându-și suferința. I-a spus lui Matei că pare indiferent față de durerea ei și s-a întrebat cum ar putea el să fie fericit în aceste condiții. „Eu îți sunt alături, Matei, dar se pare că tu nu îmi ești,” i-a spus ea. „Încep să mă simt trădată.”
Diana și-a dat seama că a fost ineficientă în parte pentru că îl presa pe Matei și nu colabora. Ea a adoptat o abordare mai blândă și l-a asigurat pe Matei că în terapie nu va fi rușinat sau învinovățit. Terapia EFT se concentrează pe schimbarea relației, nu a partenerilor individual.
Înarmați cu principiile EFT, cuplul a acceptat să participe împreună la terapie. Procesul nu a fost ușor; de fapt, amândoi au depus eforturi considerabile. Ca rezultat, au început să se simtă mult mai conectați și mai iubiți reciproc. Au dezvoltat noi abilități de a colabora în creșterea copiilor. Ambii au raportat o satisfacție sexuală crescută în relația lor. În cele din urmă, Matei și-a exprimat o recunoștință enormă față de Diana pentru că l-a convins să participe la terapia de cuplu.
Concluzia: Nu ignora cererea partenerului tău de a participa împreună la terapia de cuplu.
Să vă fie cu folos,