Copilul tau se dezvolta normal?
Copii 0-3 ani
Cresterea si dezvoltarea copilului de la 1 la 3 ani
Copilul este la varsta la care isi imbogateste substantial planul senzorial-perceptiv. Invata cele mai multe lucruri prin experiente nemijlocite sau prin explorarea mediului. Isi pune la lucru atat senzatiile auditive, cat si vizuale sau tactile pentru a intelege lumea inconjuratoare.
Pana la varsta de 3 ani, planul mental al copilului se dezvolta considerabil. Memoria si atentia prind contur. Desi memoria incepe sa se dezvolte pe la varsta de 2 ani, atentia este un castig nou in dezvoltarea cognitiva a copilului. Abia intre 2 si 3 ani, atentia si concentrarea incep sa ia amploare, mai ales daca sunt bine antrenate si exersate cu ajutorul parintilor.
Spre deosebire de perioada anterioara, copilul incepe sa fie indeopendent dezvoltand mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multã precizie a obiectelor din jur. Perioada se caracterizeazã prin expansiunea conduitelor motorii si verbale.
S-a dovedit ca primii ani de viata sunt vitali in stabilirea starii de bine fizic si emotional de mai tarziu si in cele din urma, pentru dezvoltarea intelectuala. Din aceasta cauza, mediul in care creste si se dezvolta copilul trebuie sa fie afectiv, sa ofere siguranta si sa fie stimulativ. Cercetarile au pus in evidenta mai multe tipuri de nevoi ale copilului in primii ani de viata ce se impun a fi satisfacute: nevoi fizice, emotionale si sociale si nevoi ce asigura dezvoltarea intelectuala.
Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata:
• hrana
• protectie impotriva factorilor teratogeni
• prevenirea bolilor
Nevoile emotionale si sociale ale copilului:
• cresterea intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a
• impunerea limitelor rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-si stimuleze dezvoltarea autocontrolului.
• asigurarea starii de sanatate buna
• cultivarea sentimentul de respect pentru propria viata si viata celorlalti
Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului
• crearea unor facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului.
• stimularea dezvoltarii intelectuale.
Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin trei achizitii importante:
• Mersul
• Limbajul
• Reprezentarea
Dezvoltarea motricitatii trece din faza ei incipienta “de tatonare“ in faza ei de adevarata, de expansiune. Copilul isi dezvolta capacitatile de la mersul sovait la alergat,tarat, catarat, de la manevrarea imprecisa, la apucare, invartire, desfacere. Acum este capabil sa impinga, sa traga, sa ridice, sa sparga, sa smulga. Aceste achizitii permit copilului un acces mai mare la mediul inconjurator ba mai mult decat atat la stapanirea si modificarea lui.
Se perfectioneaza miscarile mainilor in rapiditate si precizie (inca de la un an si cateva luni copilul poate bea din cana, mancand cu lingurita). La doi ani este capabil sa deschida usile, dulapurile, sertarele si sa culeaga obiecte mici intre degete.
O alta achizitie importanta in acest stadiu este vorbirea.
La sfarsitul primului an de viata majoritatea copiilor pronunta cateva cuvinte cu inteles, daca nu mai multe dintre acestea unele fiind cuprinse in vocabularul propriu sau limbajul propriu.
La sfarsitul primului an de viata deja cunoaste valoarea sociala a limbajului, respectiv faptul ca prin intermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte.
In jurul varstei de 2 ani el foloseste limbajul ca mijloc de comunicare curenta. Vocabularul sau poate contine de la 8 pana la 20 de cuvinte, jargonul folosit este impregnat de continut emotional, se joaca repetand un cuvant sau o fraza. La 2 ani ritmul si fluenta vorbirii este inca slaba, produce propozitii din care lipseste de cele mai multe ori verbul, vocea nu este controlata in volum si modulatie.
La 3 ani aproape majoritatea continutului exprimat de copil este inteligibil, intelege intrebari simple ce au legatura cu mediul sau si activitatile sale. Este capabil sa relateze despre experienta sa si relatarea sa poata fi urmarita si inteleasa.
• in perioada 12 – 18 luni:
– foloseste cuvinte simple pentru a denumi obiecte familiare
• la 18 luni are un vocabular activ de 5 pana la 20 de cuvinte:
1. poate urma instructiuni simple (creste capacitatea de intelegere a limbajului)
2. isi recunoaste numele.
3. comunicarea non-verbala se nuanteaza (solicita ajutor prin gesturi)
4. foloseste cuvantul “nu”
• in perioada 18 – 24 luni:
1. foloseste cuvinte cu rol de propozitie
2. alatura 2 – 4 cuvinte
3. numarul cuvintelor din vocabularul activ creste, ajungand la 2 ani la 150-300 de cuvinte
• in perioada 24 – 36 luni:
1. se imbunatateste claritatea si corectitudinea pronuntie
2. vocabularul copilului cuprinde intre 700/800 – 1.000 de cuvinte
3. apar intrebarile “Ce este?” si “De ce?”.
Inteligenta si gandirea cuprind mai multe momente:
• 1 – 1,6 ani – conduitele inteligente achizitionate (a suportului, a bastonului etc.) se consolideaza, se diversifica, ceea ce denota un inceput de separare dintre mijloc si scop; Conduita de tatonare, fara participarea reprezentarii
• 1 ½ – 1,8 ani – apare functia semiotica pe baza inceputurilor reprezentarii, ceea ce asigura trecerea spre gandirea simbolica. Functia semiotica se manifesta prin 3 conduite actionale: imitatia amanata, jocul simbolic, desen
• 2 ani surprinde caracterul magic – consta in asimilarea lumii la puterea magica a propriilor tipete, cuvinte. Prin acestea vrea sa obtina totul.
Jocul este un element esential al dezvoltarii. El ocupa cea mai mare parte a timpului unui copil mai mic de 3 ani. La un an este interesat sa traga o jucarie de ata, sa inchida si sa deschida sertarele. Ii plece sa se balaceasca, sa se joace cu lopatica in nisip.
Psihanaliza sustine ca jocurile cu apa au un rol de calmant, apa amintindu-i copilului de lichidul amniotic. Spre varsta de 2 ani, copilul este interesat de jocuri de evolutie: cuburi, cheile de la usi etc. Copilului ii plac foarte mult cartile si devine capabil sa intoarca paginile una dupa alta. Cum se apropie de varsta de 3 ani, incepe sa aiba cateva notiuni legate de ordine si de derularea in timp a evenimentelor, permitandu-i sa se identifice pe el insusi si sa-si reprezinte succesiunea momentelor zilei si a zilelor saptamanii
Pe masura ce inainteaza in varsta conduitele afective ale copilului devin tot mai complexe, caracterizandu-se prin: instabilitate, fragilitate, reactii capricioase, mare sensibilitate fata de restrictii, refuzuri care determina uneori aparitia reactiilor de opozitie.
In jurul varstei de 18 luni rezonanta afectiva creste copilul fiind mult mai impresionabil. Acum se poate manifesta gelozia in raport cu un alt copil caruia i se acorda atentie sau fata de o persoana care se interpune intre el si mama.
Timiditatea fata de persoanele straine, simpatia sau antipatia fata de cele cunoscute sunt atitudini ce se dobandesc in aceasta perioada. Copilului incepe sa-i placa gluma, pacaleala, comicul si poate surade la complimente.
Atitudinea lui fata de membrii familiei se modifica aparand anumite atitudini ostile fata de adult concretizate in negativismul primar. Copilul se opune prin plansete, tipete facand adevarate spectacole. Aceste tendinte dispar catre sfarsitul perioadei deoarece copilul se maturizeaza, dobandeste mai multa siguranta, independenta, dar si datorita folosirii unor metode educationale adecvate.
Atasamentul afectiv fata de persoana care il ingrijeste capata acum valente noi. Aceasta atitudine afectiva se manifesta selectiv, dar se poate manifesta si fata de anumite obiecte. Anxietatea de separare devine evidenta, copilul reactionand amplu la separarea de persoana fata de care manifesta acest atasament. In aceasta perioada atasamentul se exprima mai ales fata de mama, iar la 21-24 de luni poate imbraca forme dramatice cand copilul, obisnuit cu prezenta acesteia, ii descopera absenta.
Acest lucru devine o problema mai ales daca persoana ce o inlocuieste pe mama nu are un comportament adecvat problemelor copilului la aceasta varsta. Legat de acest aspect, abandonul, genereaza reactii care pot influenta negativ dezvoltarea ulterioara a copilului.
Cu toate ca starile emotionale sunt intense multe dintre ele sunt fragile si instabile. Copilul trece de la o stare la alta, poate avea manifestari violente, zgomotoase, avand putine resurse pentru a-si controla aceste stari. Sub influenta adultului, a experientelor lui relationale, a modelelor care i se ofera, aceste comportamente dispar iar dezvoltarea emotionala devine mai stabila si mai controlata.
Personalitatea copilului se constituie prin aparitia si dezvoltarea unor elemente bazale ale acesteia in relatie cu cei din jur si cu achizitiile importante de viata.
Informatiile acestui articol au rol de ghid in urmarirea dezvoltarii psihologice a copilului. De retinut este faptul ca toti copiii evolueaza in moduri diferite,in ritm propriu.
Articolul are ca scop informarea si orientarea spre a observa potentialul copilului dvs. si a-i oferi ocazia sa-si dezvolte in mod armonios personalitatea.
Daca acest ritm de dezvoltare nu este in acord cu cele mentionate mai sus, va recomandam sa consultati un specialist.
Să vă fie cu folos,
Psihoterapeut Alina Blagoi