Cum putem sa prevenim si sa gestionam gelozia intre frati?
Gelozia este o combinatie a sentimentelor de manie si de teama – manie, deoarece copilul este frustrat in dorinta sa de a fi iubit cel mai mult sau in primul rand, si teama, datorata posibilitatii de a pierde dragostea parintilor sai.
Gelozia poate fi provocata atunci cand parintii au un alt bebelus de a carui ingrijire se ocupa mai atent si caruia trebuie sa-i acorde mai mult timp pentru a-i satisface nevoile.
Copilul mai mare, care, pana acum, a fost obisnuit sa i se acorde toata atentia, are impresia ca nu mai este iubit, pentru ca nu mai petreceti atat de mult timp cu el. Pe parcursul acestei perioade de acomodare, copilul mai mare poate fi incurajat sa ajute la ingrijirea sau la confortul bebelusului, in timp ce voi, ca parinti, va asigurati ca petreceti cat mai mult timp cu el, astfel incat sa nu se mai simta gelos. Cand trebuie sa fiti impreuna cu nou-nascutul, veti descoperi ca, in general, copiii de trei sau patru ani pot incepe sa inteleaga situatia, atunci cand le vorbiti deschis si le spuneti: „John se simte rau acum pentru ca ii este dor de mami si vrea sa il iau in brate”.
„Uneori, cand ti-este teama sau nu te simti bine ai nevoie de mine ca sa te iau in brate si sa te strang langa mine, dar acum este randul lui John”. In acelasi timp, poate fi de folos sa va avertizati din timp copiii ca va mai sosi un bebelus in casa, pentru ca are si el nevoie de cineva care sa-l ingrijeasca. Discutati cu ei despre posibilitatea ca in inima lor sa apara simtamintele de gelozie si indrumati-i cum sa le rezolve inainte de sosirea copilului nou-nascut.
Este interesant de observat ca, in cadrul familiei, intaiul nascut este, de obicei, mai gelos decat urmatorii. Gelozia in familie tinde sa scada o data cu cresterea numarului de membri. De asemenea, exista mai multa gelozie in caminele in care parintii sunt exagerat de grijulii, inconsecventi si gelosi.
Gelozia copiilor mici este indreptata, de obicei, impotriva unei alte persoane – cea despre care copilul crede ca i-a uzurpat locul in afectiunea celor dragi. Uneori, gelozia il face pe copil sa revina la vechile obiceiuri sau comportamente imature, cum ar fi suptul degetului, udarea patului noaptea, o atitudine generala de neascultare, cersirea atentiei prin refuzul de a manca, pretentia ca este bolnav sau ca ii este teama.
De obicei, gelozia apare atunci cand in familie se naste un nou copil, iar copilul mai mare simte ca parintii lui il iubesc mai mult pe bebelus. De ce? Pentru ca ei stau atat de mult cu el. In mintea copilului, atentia care i se acorda (timpul) este considerata ca fiind echivalenta cu dragostea. Cu cat parintii acorda mai multa atentie bebelusului, cu atat copilul mai mare simte ca ei il iubesc pe acesta mai mult decat pe el.
Iata cateva sugestii:
1. Incepe sa iti pregatesti copilul mai mare pentru a-l primi pe nou-nascut inainte ca bebelusul sa se nasca. Este nevoie de timp pana cand copilul se obisnuieste cu ideea ca va imparti atentia parintilor cu altcineva.
2. Zugraveste-i o imagine realista cu privire la cum va arata viata familiei o data cu venirea pe lume a bebelusului. Nu-i spuneti ca bebelusul va fi un excelent tovaras de joaca, sau ca el, copilul mai mare, isi va iubi foarte mult fratiorul sau surioara. S-ar putea ca, la sosirea nou-nascutului, nici una dintre ele sa nu fie adevarata! Spune-i ceva de genul acesta: „Dumnezeu l-a creat pe fiecare copil sa ocupe un loc special in mijlocul familiei. Iar familia noastra, (mami, tati si tu, copilul mai mare), este binecuvantata ca Dumnezeu ne-a ales pe noi sa fim caminul acestui bebelus deosebit. Toti bebelusii sunt deosebiti – dar nu este intotdeauna usor sa traiesti alaturi de ei.
Bebelusul nu poate sa vorbeasca, de aceea, cand vrea ceva, plange. Nu poate sa manance singur, astfel ca va trebui sa-i dam noi sa manance. Si nu poate sa mearga singur nici macar pana la baie, astfel ca noi va trebui sa-i schimbam scutecele murdare. Bebelusul consuma o gramada de timp, astfel ca noi, toti trei, vom avea mult de lucru ca sa putem avea grija de el. Si tocmai cand eu ma voi aseza langa tine ca sa-ti citesc o povestire sau voi incepe sa te ajut sa construiesti ceva din cuburi, s-ar putea ca bebelusul sa inceapa sa planga, pentru a ne spune ca ii este foame sau ca trebuie sa-i schimbam scutecul. Ce crezi ca ar trebui sa facem?”
Discutand cu mult timp inainte cu copilul mai mare aceste situatii specifice, care este posibil sa apara, si lasandu-l sa-si dea seama singur ca va trebui sa mergi sa-l ingrijesti mai intai pe bebelus, il vei ajuta sa accepte mai usor situatia, atunci cand se va ivi.
3. Incurajeaza-ti copilul sa simta ca bebelusul apartine intregii familii, nu doar mamei sau tatalui.
4. Ajuta-ti copilul sa pregateasca un dar pentru bebelusul nou-nascut, asa cum magii i-au adus daruri bebelusului Isus. Poate ca ar fi bine sa pregatesti si un dar pe care copilul sa-l primeasca din partea bebelusului, la sosirea acestuia acasa.
5. Unii parinti au cumparat o papusa speciala pentru copilul lor mai mare, pe care sa i-o ofere cand vin cu bebelusul de la maternitate.
Astfel, in timp ce mama se ocupa de ingrijirea bebelusului adevarat, copilul mai mare se ocupa de bebelusul-papusa.
6. Discuta despre cum poate contribui fiecare la binele celorlalti membri ai familiei. Mentioneaza lucrurile pe care le poate face copilul mai mare pentru bebelus si, de asemenea, ce poate sa faca
bebelusul pentru copilul mai mare; de exemplu, sa-i incalzeasca patul inainte de a intra in el pentru culcare, sa-l faca sa rada, sa-i prinda degetele in manutele lui etc.
7. Lasa-l pe copilul mai mare sa-l vada, sa-l atinga si sa-l ia in brate pe bebelus cat mai curand posibil dupa nasterea acestuia, astfel incat sa simta ca nu este tinut departe de el.
8. Cand bebelusul este adus acasa, nu-l obliga pe copilul mai mare sa fie de fata in momentele mai intime dintre mama si bebelus, cum ar fi alaptatul la san sau imbaiatul de seara. Adeseori, imaginea mamei impreuna cu bebelusul starneste simtamintele de gelozie, mai ales atunci cand mama nu mai are un brat liber sau o „poala in plus”, ca sa il tina si pe copilul mai mare. In astfel de momente, ar putea fi de folos ca o alta persoana sa ajute la ingrijirea bebelusului in primele cateva zile, astfel incat mama sa aiba suficient timp si doua brate libere pentru a-l reasigura pe copilul mai mare de dragostea ei.
9. Fii pregatit sa treci testul dragostei. Acest test al dragostei este ceva ce apare foarte frecvent, atunci cand in familie se mai naste un copil. Copilul mai mare ii vede pe parinti petrecand atat de mult timp cu bebelusul, incat incepe sa creada ca parintii il iubesc pe acesta mai mult decat pe el si, de aceea, le pune dragostea la incercare, facand tot felul de lucruri interzise ca, de exemplu, sa-l trezeasca pe bebelus din somn sau sa rastoarne ligheanul cu scutece puse la inmuiat. Daca vei tipa la copil si il vei pedepsi, vei cadea la testul dragostei, facandu-l sa simta prin aceasta ca il iubesti mai mult pe bebelus. Apoi, chiar daca nu va avea motive, copilul mai mare nu se va putea multumi cu o astfel de situatie, asa ca va continua sa iti puna dragostea la incercare. Singura cale de a pune capat acestui comportament de punere la proba este aceea de a-l convinge pe copil, inca de la primul test al dragostei, ca este iubit la modul absolut, nici mai mult, nici mai putin, ci cu toata puterea ta de a iubi. Cand esti supus la test, incearca acest raspuns: „Sunt sigura ca te gandesti la faptul ca il iubesc mai mult pe bebelus pentru ca am stat mai mult cu el decat cu tine si acesta este motivul pentru care i-ai… (rupt carticica), dar sa stii ca nu este asa. Te iubesc foarte, foarte mult.” Apoi ignora-i purtarea nepotrivita si petreceti un timp placut impreuna. Dupa cateva minute, i-ai putea spune: „Atunci cand incepi sa simti ca il iubesc pe bebelus mai mult decat pe tine, vino la mine si spune-mi ca paharul tau de dragoste este gol, iar eu ti-l voi umple de se va revarsa!” Dati-mi voie sa va avertizez ca trecerea testului dragostei nu vine de la sine. Fiecare nerv din corpul vostru va simti indemnul de a aplica o pedeapsa. Dar, daca o veti face, exista cele mai multe sanse ca testarea dragostei sa continue!
10. Pe masura ce copilul mai mare ajunge sa-l accepte pe bebelus si este dispus sa ajute la ingrijirea lui, nu-l descuraja, pe motiv ca tu poti face lucrul acesta cu mai multa eficienta. Cauta acele lucruri mici, dar folositoare, pe care copilul le poate face, si acorda-i increderea si aprecierea ta. Rasplateste-i dorinta de a fi vrut sa ajute, chiar daca efectul eforturilor sale a fost tocmai contrar.
Va doresc mult succes!
Va multumesc!
