De ce oamenii buni au sufletele ranite
Oamenii buni pun nevoile altora inainte de ale lor. Dar uneori trebuie sa stie cand sa spuna „NU” pentru a preveni supraincarcarea lor cu ganduri negative.
Oamenii buni nu stiu cine sunt, nu inteleg de ce simt nevoia sa faca bine, dar asta e modul in care ei inteleg viata si este ceea ce ii defineste si ii face deosebiti.
Avand acest lucru in vedere, este ceva care se intampla cu acești oameni datorita comportamentului lor.
Gandirea lor se schimba. Uneori acest timp de umilinta si modestie duce oamenii care fac mai mult bine pentru altii decat pentru ei înșiși sa abandoneze simtul lor de auto-conservare; acest simt insa trebuie cultivat de toata lumea, prin dezvoltarea simtului lor de respect si dragoste de sine, pe langa conservarea sinelui.
Sa dai tot ce ai pentru binele altora este un act nobil, dar te poate lasa cu nimic!
Nu doar atat, dar altii poate nu vor intelege sau aprecia la fel fiecare efort pe care il faci. Asadar, sa privim mai atent situatia.
Oamenii buni au inimi ranite
La inceput, ne putem intreba dupa ce criterii clasificam oamenii in „buni” si „mai putin buni”. Evident e nevoie de o nuantare pentru a putea aprecia mai bine diferentele intre acesti oameni. Oamenii „buni” despre care vorbim sunt cei care fac bine, respecta pe alții, dar se si integreaza alaturi de acestia in societate.
Deci cand vorbim de oamenii „buni” in cel mai bun sens al cuvantului, vorbim de oameni care:
- Nu stiu sa spuna „nu” – atunci cand cineva le cere ajutorul, ei isi pot pune prioritatile deoparte pentru a-i ajuta pe altii
- Nu isi pierd timp gandindu-se pe cine sa ajute si pe cine nu – ei isi ajuta membrii familiei, prietenii, asociatii de la munca, etc, si mereu au timp pentru ceilalti
- Sunt oameni cu empatie, putand sa simta durerea si emotiile altora, chiar simtind durerea „lumii” inconjuratoare
- Sunt oameni sensibili, sociali, si mereu remarca faptul ca ziua nu are suficiente ore
Suntem siguri ca va puteti regasi in aceasta descriere, chiar si putin. Iata ce puteti face.
Cand oamenii te iau ca pe un fel de „lucru care li se cuvine si nu iti apreciaza eforturile”
Atunci apar problemele. Pentru ca va exista o perioada oarecare si oameni care te vor lua „de bun”, „de fraier”, sau ca si cum li se cuvine ajutorul tau, cum ar fi atunci cand ii ajuți sau ii consolezi.
- De fiecare data cand cineva face asta, apare o problema: oamenii nu se mai gandesc si la tine. Ei nu mai pot intelege ca va veni o zi cand si tu vei avea o problema.
- Sau, mai rau, nu vor realiza ca ai din ce in ce mai putina grija de tine pentru ca te ocupi de problemele altora. Nu pot realiza ca ai nevoie de timp si pentru tine, ca ai dreptul sa spui nu si ca trebuie sa te pui si tu pe primul loc.
- Încet, incet, nu vei obosi doar fizic, ci si emotional. Cand incepi sa simti ca oamenii cer de la tine mai mult decat poti sa dai, incepi sa obosesti. Si cand incepi sa obosesti, te vei simti coplesit si stresat.
- Pentru oamenii buni, acest tip de supraincarcare sau oboseala este si mai periculoasa. De ce? Pentru ca realizeaza ca oamenii din jurul lor au inceput sa le ignore nevoile si drepturile, de aceea Oamenii buni au dreptul sa spuna NU!
Accepta acest lucru astazi: nu vei fi o persoana REA, sau AROGANTA, sau NESIMTITA, sau INGRATA daca spui NU din cand in cand!
- Atunci cand spui nu, pur si simplu pui niste limite pentru protectia ta si pentru sanatatea ta emotionala
- Un „nu” bine plasat poate arata altora ca si tu esti o persoana cu nevoi ca oricine altcineva.
- Plasarea de limite de asemenea iti ofera tie timp sa te protejezi si cultivi ca persoana. Tine minte mereu ca daca dai altora, poti ajunge in punctul in care nu mai ai nimic. Pastreaza o parte din tine pentru tine, pentru a putea fi in continuare bun.
- Pentru ca daca esti bun, poti ajuta in continuare pe ceilalti.
Sursa: https://sanatosonline.ro/de-ce-oamenii-buni-au-sufletele-ranite/
Va multumesc,
