Depresia postpartum: simptome si tratament

” Intr-o zi Copilul i-a spus Lui Dumnezeu:
– Asa se zvoneste ca maine ma trimiti pe pamant, dar cum voi trai acolo, pentru ca sunt asa mic si neajutorat?
Dumnezeu i-a raspuns asa:
– Din multimea de ingeri ti-am ales unul special pentru tine. Te va astepta si va avea grija de tine.
– Dar, a spus copilul, aici in Rai nu fac altceva decat sa cant si sa zambesc. De asta am nevoie sa fiu fericit!
Dumnezeu asa i-a vorbit:
– Ingerasul tau iti va canta in fiecare zi. Si-i vei simti dragostea, si vei fi fericit .
– Si, a spus copilul, cum ii voi intelege pe oameni din moment ce nici nu le cunosc limba?
– E foarte simplu, a spus Dumnezeu, ingerasul tau te va invata cele mai dulci si frumoase cuvinte ce poti invata vreodata si te va invata cu rabdare si sarguinta sa vorbesti.
Copilul s-a uitat la Dumnezeu si i-a spus:
– Si ce fac daca vreau sa vorbesc cu tine?
Dumnezeu i-a zambit copilului si i-a spus:
– Ingerasul tau iti va impreuna mainile si te va invata sa te rogi.
Copilul a spus:
– Asa am auzit ca pe pamant sunt oameni rai. Cine ma va ocroti?
Dumnezeu a imbratisat copilul si i-a spus:
– Ingerasul te va ocroti, chiar si cu pretul vietii!
Copilul s-a uitat foarte trist si a spus:
– Dar mereu voi fi trist pentru ca nu te voi vedea.
Dumnezeu a imbratisat copilul:
– Ingerasul mereu iti va vorbi despre mine si iti va arata calea spre mine, cu toate ca eu voi fi langa tine mereu.
Atunci pacea s-a restabilit in Rai, dar se puteau auzi deja vocile de pe Pamant.
Copilul in graba a intrebat:
– Dumnezeu, daca eu totusi trebuie sa plec acum, spune-mi te rog macar numele ingerasului meu!
Dumnezeu a raspuns:
– Numele ingerasului nu este important… Pur si simplu ii spui: “MAMI”“

Prezenta starilor depresive este semnalata si in scrierile biblice, dar si in paginile marilor poeme ale lui Homer (sec. X-IX i.e.n.), Iliada si Odiseea sau in tragediile lui Esquil si Sofocle. Hipocrate (460-377 i.e.n.) vedea in melancolie o tulburare a sistemului umoral (melas = negru si chole = bila) de unde deriva si termenul pe care l-a dat starilor dominate de tristete, inhibitie si dereglarilor somato-vegetative cu o evolutie indelungata si fara febra.
Depresia dupa nastere, numita si depresia postpartum, este o forma de depresie ce apare in primele luni dupa nastere.
Conform studiilor, depresia post-partum este traita de 20 pana la 30% din femeile care nasc. Aproximativ 5% dintre femei se simt inca depresive dupa un an de la data nasterii copilului. Cu toate acestea exista putine lucrari de specialitate consacrate depresiei postnatale. In cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate dezvolta simptome psihotice care o pot pune in pericol pe pacienta si pe cei din jur (psihoza postpartum).
Depresia postpartum se dezvolta pe nesimtite in primele trei luni postpartum, desi tulburarea poate avea un debut mai acut. Depresia postpartum este mai persistenta si creeaza mai multe probleme decat tristetea postpartum. Semnele si simptomele de depresie postpartum nu pot fi deosebite clinic de cele de depresie majora care apar la femei in alte perioade ale vietii. In perioada postpartum, depresia este caracterizata prin tristete intensa, anxietate sau disperare. Aceste simptome afecteaza abilitatea unei mame de a avea grija de copil si poate reprezenta un risc atat pentru mama cat si pentru copil.
Tulburarile emotionale postnatale sunt impartite in literatura de specialitate in trei categorii distincte:

1. Depresia post-partum
2. Psihoza post-partum
3. “Baby blues”

Exista o serie de factori predispozanti ce pot determina aparitia depresiei postpartum:

• antecedentele de depresie in timpul sarcinii sau inaintea ei
• lipsa de ajutor din partea partenerului sau a familiei
• cazuri de depresie in familie
• confruntarea cu diferite probleme de tipul decesului unei persoane dragi, complicatiile la nastere
• femeile care au suferit un chiuretaj se supun unui risc mai mare de a suferi de depresie
• mamicile care sunt la prima sarcina
• varsta prematura a mamei sau lipsa unui partener
• nou-nascut bolnav
• probleme in familie, inclusiv de ordin financiar
• consumul de droguri sau alcool
• tentative de suicid

Depresia postpartum se declanseaza in urma modificarilor hormonale bruste care apar dupa nastere. Aceste modificari hormonale pot determina depresie postpartum cand sunt asociate cu alti factori cum ar fi:

1. sentimente de inutilitate sau de vinovatie
2. lipsa de sustinere emotionala
3. lipsa de ajutor din partea sotului
4. lipsa increderii in sine
5. insomnia
6. mama emite ideea sinuciderii
7. dificultati materiale si financiare
8. probleme grave de sanatate ale copilului
9. mariaj conflictual
10. lipsa intimitatii dupa nastere
11. complicatii in timpul sarcinii sau la nastere
12. predispozitia la depresie a tinerei mame (existenta unor episoade anterioare)
13. fatigabilitate extrema sau lipsa de energie
14. dificultati de concentrare sau in luarea deciziilor
15. ganduri de moarte sau de suicid
Nasterea unui copil este un eveniment important in viata oricarei femei.

Toate schimbarile care se produc pot duce la aparitia depresiei:

1. schimbarile fizice care apar dupa nastere (tonusul muschilor si dificultatile de pierdere in greutate)
2. multe mame se simt obosite dupa o nastere si cateva luni dupa
3. durerile din zona perineului cauzeaza disconfort foarte multor femei. Recuperarea dupa cezariana poate fi mai lunga decat cea normala.
4. schimbarile hormonale afecteaza dispozitia
5. schimbarile emotionale care survin dupa o nastere
6. sentimente de pierdere a identitatii
7. sentimente de responsabilitate majora
8. stresul provenit de la schimbarile in rutina zilnica
9. oboseala datorata schimbarii programului de odihna
10. femeile nu se mai simt atractive atat la nivel psihic cat si sexual.
Fara tratament, depresia postpartum poate dura aproximativ 7 luni si poate continua peste un an.
Un rol important in instalarea depresiei il au factorii biologici, ca: anemia, denutritia, boli cardiace, hepatice sau renale, care epuizeaza organismul, precum si factorii sociali alaturi de cei genetici.

Simptomatologia depresiei postpartum

• stari emotionale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la nasterea copilului
• sentimente de tristete, indoiala, vina, neajutorare sau neputinta care se intensifica de la o saptamana la alta si impiedica functionarea eficienta a mamei
• persoana nu mai este capabila sa aiba grija de sine sau de copil
• persoana are dificultati in a face sarcinile tipice acasa sau la munca
• schimbari de apetit
• preocupari si ingrijorari intense pentru copil sau lipsa interesului pentru copil
• anxietate si atacuri de panica care pot aparea, teama de a ramane singura cu copilul
• teama de a nu face rau copilului
• ganduri

Femeile cu episoade – depresie postpartum prezinta adesea anxietate severa si chiar atacuri de panica. Atitudinile materne fata de copil sunt variabile si pot include dezinteresul, frica de a ramane singura cu copilul sau o preocupare excesiva a acestuia care poate sa deranjeze linistea copilului.
Pentru mamele care nu au avut niciodata depresie, este greu sa inteleaga cat de lipsit de speranta si de descurajat se poate simti cineva cu aceasta afectiune.
Ca si alte afectiuni, depresia necesita tratament, timp si rabdare. Cei din jur sunt indrumati sa evite oferirea de sfaturi, dar e recomandat sa incurajeze persoana in cauza, sa caute tratament specializat si sa o sustina pe mama pentru a continua tratamentul (fie medicamentos, fie psihoterapeutic).

Tratamentul psihologic:

– este condus de un psiholog sau psihoterapeut
– este recomandat in cazul de depresie postpartum usoara sau moderata
– are ca scop modificare perceptiei si gandirii noii mamici
– incurajeaza spre o gandire pozitiva, o atitudine optimista, autocunoastere si dezvoltare personala, cauta sa restabileasca echilibrului afectiv intern
– invata pacienta sa constientizeze faptul ca o mama echilibrata, iubitoare, stapana pe sine si printr-o astfel de atitudine va ajuta si copilul sa se dezvolte armonios, echilibrat, sa fie independent
Imbunatatirea asistentei terapeutice a depresiei conduce la imbunatatirea semnificativa a prognosticului si evolutiei ulterioare.

Tratamentul ambulatoriu al depresiei postpartum consta in:

– odihna cat mai multa cu un somn odihnitor
– o dieta alimentara echilibrata si folosirea unor suplimente
– plimbarea, atat cu bebelusul, cat si cu tatal acestuia
– participarea la discutii cu mai multe mamici despre problemele curente
– mentinerea unei anumite luminozitati in camera, cat mai mult sa fie naturala
– solicitarea ajutorului din partea familiei pentru activitatile casnice, dar si pentru ingrijirea copilului
– evitarea consumului de cofeina si alcool, deoarece intaresc starea de anxietate
– efectuarea de exercitii fizice in mod regulat
Psihoza postpartum apare mai rar (1 din 500) si afecteaza in special femeile cu tulburare bipolara (boala maniaco-depresiva) sau istoric de psihoza postpartum.

Simptome:

Simptomele psihozei postpartum se caracterizeaza prin:

• sentimentul de singuratate (isi doreste aceasta singuratate, de indepartare de copil, alti oameni si mediul inconjurator)
• tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie)
• agitatie psihomotorie
• oboseala sau pierdere a energiei
• sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata
• diminuarea capacitatii de gandire sau concentrare, indecizie
• ganduri recurente de moarte, de sinucidere
• gandire confuza si dezorganizata, care creste riscul de autoranire, ranire a copilului sau a altor persoane
• modificari de dispozitie
• halucinatii si delir

Psihoza postpartum necesita tratament de urgenta, deoarece exista riscul de ranire, atat a copilului, cat si a mamei.
“Baby blues” este intalnita la aproximativ 50% dintre mame dupa nasterea copilului. Poate dura de la cateva ore la cateva zile, dupa care dispare de la sine. Se caracterizeaza printr-o indispozitie psihica, stare afectiva labila, instalandu-se din a treia zi de la nastere, pana la cea de-a zecea zi.
Aceste stari sunt legate de actul nasterii care implica anumite schimbari in corpul mamei, cum ar fi tulburarile hormonale. De asemenea, bebelusii pot avea probleme de sanatate, precum icterul sau dificultatile de hranire, probleme cu care se confrunta mama si care, cu toate ca sunt des intalnite, ii provoaca iritabilitate, hipersensibilitate, oboseala, anxietate. In aceasta perioada, un rol important il are tatal bebelusului care trebuie sa adopte un comportament suportiv. Tulburarile emotionale prin care trece mama pot fi indepartate daca se implica inca de la inceput in cresterea si ingrijirea copilului.

Psihologii au stabilit mai multe scale (chestionare) prin care pot sa isi dea seama daca o persoana sufera de depresie postpartum.
Scala de depresie postnatala din Edinburgh a fost construita pentru a ajuta medicii sa determine daca mama sufera de o depresie postpartum.

Instructiuni:

Cum te simti? Alege raspunsul care este cel mai apropiat de cum te-ai simtit in ultimele 7 zile – nu numai cum te simti astazi.

1. Aveti o dispozitie trista?