Cum sa folosim puterea inconstientului?
Ne gandim adesea la inconstient ca la ceva imposibil de stapanit, de controlat; prin urmare, utilizarea lui intentionata pentru a ne ajuta sa ne imbunatatim performantele pare o idee absurda. Dar nu e asa, sustin multi dintre cei care, practicand vreme indelungata o anumita activitate, au constatat ca gesturile necesare se automatizeaza intr-o oarecare masura, ca se fixeaza in partea inconstienta a mintii, ceea ce contribuie enorm la realizarea unor actiuni mai dificile.
Vi se pare ceva de domeniul SF? Iata marturia unei persoane care a studiat fenomenul: Tania Lisboa, violoncelista si totodata cercetatoare in cadrul Centre for Performance Science, de la Royal College of Music, din Londra. Ea spune ca “a trimite partile muzicale mai dificile ale unei piese din partea constienta a creierului in cea inconstienta” este de mare ajutor in invatarea unor bucati muzicale grele, iar partea sistemului nervos implicata in acest proces este cerebelul, sau creierul mic.
Nu e nimic paranormal in asta, e vorba doar de munca sustinuta si folosirea unor capacitati naturale ale creierului nostru. Dupa multe ore de exercitiu, creierul unui muzician stocheaza secventa de miscari necesare pentru a canta piesa respectiva in cerebel, despre care neurologul prof. Anil Seth, de la Universitatea Sussex, spune ca are mai multe celule decat toate celelalte componente ale creierului la un loc.
Cerebelul este, in mod obisnuit, implicat in controlul miscarilor si al echilibrului, iar fixarea informatiilor in aceasta zona favorizeaza fluenta miscarilor. Efortul constient de a invata cum sa misti arcusul violoncelului este mutat din ariile corticale (care sunt implicate in invatare atata timp cat e vorba de ceva nou sau dificil) in cerebel, care are capacitatea de a induce, la nevoie, comportamente fluente inconstiente.
Si tot latura inconstienta a activitatii creierului nostru ne poate ajuta sa detectam potentialele pericole, de pilda prezenta unei persoane suspecte intr-o multime de oameni.
„Creierul inconstient” are o capacitate impresionanta de a detecta schimbarile infime intr-un model familiar, fara sa ne dam seama de asta, spune Paul Sajda, de la Universitatea Colombia din New York.
“Pot sa proiectez pe un ecran 10 imagini pe secunda si o daca una dintre acele imagini are ceva altfel decat de obicei, acest lucru ma face sa-mi reorientez creierul spre acea imagine – dar nu-mi dau seama exact despre ce e vorba.” Cercetatorii incearca sa afle ce anume a declansat reactia scanand creierul in timp ce subiectii privesc imaginile. Rezutatele acestor cercetari ar putea arata ce indicii subtile percepe creierul, in mod inconstient, indicii care duc la o modificare a activitatii lui.