Furia nu este problema. Este mesagerul. Întrebarea nu este cum să o oprești — ci ce încearcă să îți spună și de ce nu mai găsește alt drum.
Există un tip de furie pe care oamenii îl descriu în cabinet cu o jenă specifică. Nu furia justificată, cea pe care o poți numi și explica. Ci furia care te surprinde pe tine însuți. Care apare prea repede, prea intens și care lasă în urmă un gust amar — nu pentru că ai pierdut controlul, ci pentru că știi că reacția nu era despre ceea ce credeai că este.
Știi că ai explodat pentru că partenerul a lăsat vasele nespălate. Dar știi și că nu este despre vase. Știi că ai reacționat disproporționat la un comentariu al unui coleg. Dar știi și că nu era despre acel comentariu. Știi că te-ai închis în tine pentru ore întregi după o discuție banală. Dar știi și că ceva mai vechi s-a activat.
Aceasta este furia despre care scriu astăzi. Nu furia de suprafață — cea care are sens, care trece, care este proporțională cu situația. Ci furia care vine din adânc, care apare mai ales cu cei care contează și care nu se rezolvă prin tehnici de respirație sau prin numărat până la zece.
În terapia individuală EFT — EFIT — furia nu este tratată ca o problemă de control. Este tratată ca o informație. O informație despre ceva mai profund, mai vulnerabil și mai vechi decât momentul care a declanșat-o.
Ce știe EFIT despre furie și alte abordări trec cu vederea
Abordarea standard a furiei — în psihologia populară, în trainingurile de comunicare sau în multe forme de terapie — se concentrează pe reglare. Înveți să recunoști furia devreme, să faci o pauză, să respiri, să reformulezi ceea ce vrei să spui. Toate acestea sunt utile. Dar rămân la suprafață.
EFIT — Emotionally Focused Individual Therapy, dezvoltată de Sue Johnson pe bazele teoriei atașamentului a lui John Bowlby — pune o întrebare diferită: de unde vine furia? Nu ca exercițiu intelectual, ci ca explorare emoțională reală.
Răspunsul, de cele mai multe ori, nu este în prezent. Este în tiparul învățat — în modul în care sistemul tău nervos a învățat să răspundă la amenințare, la nesiguranță și la durerea emoțională. Iar această învățare s-a produs devreme, în relațiile timpurii, înainte să ai cuvinte pentru ea.
Distincția centrală în EFIT
Furia pe care o vezi — explozia, sarcasmul, retragerea rece, iritabilitatea cronică — este emoția secundară. Sub ea se află aproape întotdeauna o emoție primară mai vulnerabilă: frică, rușine, tristețe, dor de conexiune sau durerea de a nu fi suficient.
EFIT lucrează cu ceea ce este dedesubt, nu doar cu ceea ce se vede la suprafață.
Pentru o explicație mai amplă, citește și articolul despre emoții primare și emoții secundare.
Furia ca tipar personal — cum s-a format și de ce persistă
Furia nu apare dintr-odată și fără context. Are o istorie. Iar această istorie începe, de cele mai multe ori, înainte să ți-o poți aminti conștient.
Când furia a fost singura opțiune
În unele familii, furia era singura emoție permisă. Tristețea era slăbiciune. Frica era rușinată. Dorul de apropiere era ignorat sau ridiculizat. Dar furia — furia putea fi exprimată. Era, măcar, luată în serios. Uneori era singurul mod în care cineva venea să vadă ce se întâmplă.
Copilul crescut într-un astfel de mediu a învățat: dacă am nevoie de ceva, trebuie să fiu furios ca să fiu auzit. Adultul cu acest tipar va reacționa la frustrare, la durere sau la nevoie prin furie. Nu pentru că a ales asta. Ci pentru că acesta este limbajul pe care sistemul lui nervos îl cunoaște.
Când furia proteja ceva important
În alte contexte, furia a apărut ca apărare. Într-o familie în care existau pericole reale — emoționale sau fizice — furia oferea o senzație de control, putere și protecție. Vulnerabilitatea era periculoasă. Furia părea sigură.
La adult, acest tipar se manifestă prin reacții de furie ori de câte ori persoana se simte criticată, amenințată sau expusă emoțional. Furia apare înainte ca persoana să își dea seama ce a simțit cu adevărat — ca un reflex automat de apărare.
Când furia a rămas blocată
Într-un al treilea scenariu frecvent, furia nu a putut fi exprimată deloc în copilărie. Era prea periculoasă, prea interzisă sau prea pedepsită. Așa că a fost suprimată, îngropată și raționalizată.
Adultul cu acest tipar nu știe că este furios. Se simte obosit, deprimat, lipsit de energie sau amorțit emoțional. Sau are izbucniri rare, dar intense, care îl sperie chiar și pe el, pentru că nu le vede venind.
Furia suprimată ani la rând nu dispare — se acumulează și găsește alte căi de exprimare.
Conexiunea dintre furia suprimată și depresie
În EFIT, depresia este adesea înțeleasă ca furie întoarsă spre interior. Energia furiei — care ar trebui să semnaleze o limită încălcată, o nevoie neîmplinită sau o nedreptate — este redirecționată spre sine, producând autocritică, lipsă de energie și golul caracteristic depresiei.
Când furia este întoarsă spre interior, ea poate apărea și ca vinovăție cronică. Citește și articolul: De ce te simți mereu vinovat
Lucrul cu furia suprimată este, adesea, o cale către vindecarea depresiei.
Citește și despre depresia prin lentila atașamentului
Ce se întâmplă în corp când apare furia — și de ce contează
Furia este, înainte de orice, o experiență corporală. Inima bate mai repede, mușchii se încordează, respirația se accelerează, temperatura corpului crește. Sistemul nervos intră în modul de luptă — pregătit să răspundă unei amenințări.
Această activare fiziologică se produce rapid — mult mai rapid decât poate procesa cortexul prefrontal, partea rațională a creierului. Cu alte cuvinte: corpul tău este deja în furie înainte să realizezi că ești furios. Înainte să poți alege cum răspunzi.
Aceasta este una dintre cele mai importante înțelegeri din EFIT legate de furie: nu poți preveni activarea inițială. Nu ai control asupra primelor secunde ale răspunsului emoțional.
Ceea ce poți face — și aceasta este munca terapeutică reală — este să extinzi spațiul dintre activare și acțiune. Să creezi un moment de pauză suficient de lung încât să poți alege ce faci cu ceea ce simți.
Dar această extindere nu vine prin forță de voință. Vine prin creșterea capacității de a sta cu emoția primară de sub furie — fără să fugi de ea și fără să o transformi imediat în comportament.
Cum lucrează EFIT cu furia în terapia individuală
Procesul EFIT cu furia nu seamănă cu ceea ce mulți oameni își imaginează. Nu este un training de management al furiei. Nu este o analiză intelectuală a motivelor pentru care ești furios. Nu este o listă de tehnici.
Este un proces experiențial — în care ceva se schimbă direct în spațiul terapeutic, nu doar se vorbește despre schimbare.
Pasul 1 — Primirea furiei fără judecată
Primul lucru care se întâmplă în EFIT este că furia este primită ca informație, nu ca problemă. În loc de „cum scăpăm de furie?”, întrebarea devine: „ce îți spune această furie?”
Această schimbare de perspectivă este, pentru mulți oameni, o experiență nouă. Au petrecut ani judecându-se pentru furia lor. Să fie priviți cu curiozitate, în loc de judecată, schimbă ceva fundamental.
Pasul 2 — Coborârea sub furie
Etapa centrală în EFIT este coborârea sub furie — cu blândețe și în ritmul persoanei — spre emoția primară pe care furia o acoperă.
Aceasta nu este o sarcină intelectuală. Nu te întreb ce crezi că simți sub furie. Te invit să simți ce este acolo.
Această coborâre poate fi lentă. Uneori durează mai multe ședințe până când persoana poate rămâne cu emoția primară fără să fie copleșită sau fără să fugă înapoi la furie.
Aceasta este munca principală — și cea mai valoroasă.
Pasul 3 — Numirea emoției primare
Când emoția primară poate fi simțită, următorul pas este să poată fi numită.
„Mi-e frică.”
„Mă doare.”
„Mi-e rușine.”
„Simt un gol.”
„Am nevoie de ceva ce nu știu cum să cer.”
Această numire are efecte reale la nivel neurobiologic. A pune un cuvânt pe o emoție activată reduce intensitatea activării din amigdală — centrul de alarmă al creierului.
Limbajul organizează experiența. Iar organizarea experienței o face mai tolerabilă.
Pasul 4 — Înțelegerea originii
În EFIT, odată ce emoția primară este accesibilă, explorăm împreună de unde vine — nu ca exercițiu academic, ci ca înțelegere experiențială.
„Recunosc această frică.”
„Am mai simțit-o.”
„Știu de când o port.”
Această recunoaștere produce ceva important: separarea trecutului de prezent.
Situația de astăzi a activat ceva vechi. Dar nu ești înapoi în trecut. Ești adult și ai resurse pe care nu le aveai atunci.
Această distincție — simțită, nu doar gândită — schimbă relația cu furia.
Pasul 5 — Construirea unui nou răspuns
Pe măsură ce emoția primară devine mai accesibilă și mai tolerabilă, spațiul dintre activare și acțiune crește natural.
Nu pentru că ai învățat o tehnică. Ci pentru că sistemul nervos învață că poate sta cu emoția fără ca aceasta să fie copleșitoare sau periculoasă.
Din acest spațiu extins, poți alege cum răspunzi. Nu din reflex, nu din tipar vechi — ci din intenție.
Aceasta este libertatea pe care o produce EFIT în relație cu furia: nu suprimarea ei, ci o relație diferită cu ea.
Furia și relațiile — de ce apare mai ales cu cei dragi
Unul dintre cele mai frecvente lucruri pe care le aud în cabinet este acesta:
„Mă descurc bine cu toată lumea la serviciu. Cu prietenii sunt calm. Dar acasă, cu partenerul sau cu părinții, devin altă persoană.”
Aceasta nu este o coincidență.
Sistemul de atașament se activează cel mai puternic în relațiile apropiate — cu persoanele care contează cel mai mult, față de care avem cele mai mari așteptări și în care suntem cel mai expuși.
Cu un coleg, miza emoțională este mică. Cu partenerul sau cu un părinte, miza este uriașă.
Furia care apare mai ales acasă este, de obicei, furia unui sistem de atașament activat. Semnalează că ceva important pentru tine — siguranța, valorizarea, conexiunea sau autonomia — este perceput ca amenințat.
Nu doar de persoana din fața ta, ci de un mesaj pe care sistemul tău nervos îl interpretează prin lentila unor experiențe mult mai vechi.
Dacă, pe lângă furie, trăiești și o stare constantă de alertă interioară, citește și articolul: Anxietate cronică prin lentila EFIT.
Un semn important
Dacă furia ta apare mai ales în relațiile apropiate și mai rar în contexte profesionale sau cu străini, aceasta este o informație valoroasă: nu ai o problemă de temperament. Ai un tipar de atașament care se activează în condiții de intimitate.
Aceasta este exact dimensiunea pe care o adresează EFIT.
Semne că EFIT ar putea fi abordarea potrivită pentru furia ta
EFIT nu este singura cale de a lucra cu furia. Dar există semne care sugerează că această abordare ar putea fi mai potrivită decât altele:
- Reacțiile tale de furie sunt adesea disproporționate față de situația imediată și știi asta
- Furia apare mai ales cu persoanele cele mai importante din viața ta
- După furie simți rușine, gol sau tristețe — emoții pe care furia le-a acoperit
- Ai încercat tehnici de management al furiei și funcționează parțial, dar tiparul revine
- Simți că sub furie se află ceva mai profund, dar nu știi cum să ajungi acolo
- Furia ta are o calitate automată — apare înainte să realizezi ce se întâmplă
- Ai un tipar familial de furie — ai crescut cu furie sau într-un mediu în care furia era interzisă
Întrebări frecvente
Pot lucra cu furia în terapie individuală fără să implic partenerul?
Da — și, de multe ori, acesta este cel mai bun punct de pornire. Terapia individuală EFIT te ajută să înțelegi propriul tipar de furie, originile lui și emoțiile primare pe care le acoperă, înainte de a introduce dimensiunea relațională.
Această muncă individuală schimbă adesea dinamica relației, chiar și fără implicarea directă a partenerului.
Ce se întâmplă dacă nu știu să identific ce simt sub furie?
Aceasta este exact situația pentru care există terapia. Capacitatea de a accesa emoțiile primare nu este ceva cu care ne naștem sau pe care îl avem automat — mai ales dacă am crescut în medii în care emoțiile nu erau binevenite.
EFIT construiește această capacitate treptat, într-un spațiu sigur, fără a forța sau grăbi procesul.
Lucrul cu furia în terapie poate fi copleșitor?
Poate fi intens, dar nu copleșitor — dacă ritmul este potrivit. Un terapeut EFIT va lucra într-un ritm suficient de provocator pentru a produce schimbare și suficient de sigur pentru a fi tolerat.
Dacă, la un moment dat, procesul devine prea intens, aceasta este o informație cu care lucrați împreună, nu un motiv de oprire.
Furia cronică poate fi vindecată sau doar gestionată?
În EFIT, distincția dintre vindecare și gestionare este importantă.
Gestionarea înseamnă că înveți să tolerezi și să reglezi furia. Vindecarea înseamnă că sistemul nervos învață o nouă relație cu emoțiile primare — una în care furia nu mai este necesară ca singura cale de exprimare.
Ambele sunt posibile. EFIT urmărește vindecarea, pentru că lucrează la nivelul sursei, nu doar al simptomului.
Cât durează terapia EFIT pentru furia cronică?
Depinde de profunzimea tiparului și de cât de devreme s-a format. În medie, primele schimbări semnificative apar după 8–12 ședințe.
Procesul complet — în care noul tipar se consolidează și devine natural — durează, de obicei, între 6 și 18 luni, cu ședințe săptămânale.
Furia nu trebuie să rămână un mister
Dacă te-ai regăsit în ceea ce ai citit — în furia care apare prea repede, în reacțiile de care te rușinezi sau în sentimentul că ceva mai profund se activează și nu știi ce — aceasta este o informație valoroasă, nu o condamnare.
Lucrez cu adulți care vor să înțeleagă și să schimbe tiparele lor de furie — în terapie individuală EFIT, în cabinet, în Sectorul 1, București și online.
Programează o ședință
📞 0730 587 458 | Cabinet Sector 1, București | online
Informații importante
Serviciile de psihoterapie sunt oferite în cabinet și online de Alina Blăgoi, psiholog clinician și psihoterapeut EFT.
Informațiile publicate pe acest site au scop educativ și nu înlocuiesc evaluarea psihologică, psihoterapia sau intervenția terapeutică individualizată.
Conținutul este actualizat periodic, în acord cu bunele practici din psihologia clinică, teoria atașamentului și psihoterapia centrată pe emoții.
Scriu săptămânal despre relații sănătoase, comunicare și vindecare emoțională. Dacă ți-a fost util acest articol, te invit să descoperi mai multe pe blogul meu.
Citește articolele pe relatiisanatoase.ro

[…] Publicat pe 14 Mai 2017 de filip daniel 1. Creierul uman uita 80% din ceea ce a invatat timp de o zi. 2. Un om trist ne influenteaza negativ, un om vesel ne face si pe noi sa ne simtim optimisti. 3. Daca ai scapat ceva din maini, uita-te in ochii unui om, si el cu siguranta va ridica ceea ce a cazut. 4. Fericirea, supararea, tristetea, frica, repulsia si uimirea sunt singurele sase emotii care se pot exprima universal, peste tot in lume. 5. O imbratisare scurta, de numai 25 de secunde, elibereaza in corp substante chimice care sporesc increderea in persoana pe care o iei in brate. 6. Cand ne amintim un eveniment din trecut, ne amintim de fapt ultima oara cand ne-am amintit de el. Nu ne amintim evenimentul in sine, ci amintirea lui. 7. In procesul comunicarii, 55% ii revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm si ton), si numai 8% cuvintelor purtatoare de informatie. 8. Cand te infurii, sangele circula mai repede in maini si iti este mai usor sa insfaci o arma sau sa lovesti un dusman. Bataile inimii cresc si se degaja hormoni precum adrenalina, ceea ce genereaza un plus de energie suficient de puternic pentru o fapta in forta. 9. Tipul de muzica pe care il asculti afecteaza modul cum percepi lumea. 10. Dragostea este o reactie chimica la nivel de creier si cu inima nu are nici o legatura. 11. Dragostea romantica este, din punct de vedere psihologic, imperceptibil diferita de tulburarea obsesiv-compulsiva (o tulburare anxioasa caracterizata de obsesii si compulsii – comportamente repetitive sau acte mentale al caror scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea si nu cel de obtinere a placerii). 12. Exista o gena a pesimistilor, care ii face pe acestia sa vada totul in negru aproape tot timpul. 13. Cheltuind bani pentru altii ai mai multe satisfactii decat cheltuind bani pentru tine insuti. 14. Comunicarea ne face mai inteligenti si potenteaza memoria. 15. Femeile se streseaza mai mult decat barbatii. 16. Conform ultimelor rezultate, zestrea genetica nu prea influenteaza IQ-ul 17. Oamenii care fac voluntariat sunt mai multumiti de viata lor. ? Autor-Psiholog Alina Blagoi sursa-aici […]
[…] 17 curiozități din psihologie; […]
actiune multa,stres putin!
mai putin punctul 13..
As dori să aflu cum pot lua legătura cu doamna psiholog.
punctul 6 e absurd
Corect fara comentarii !
Interesant articol .interesant ar fi si o dezvoltare a subiectelor privind reacțiile psihice provenite din consumul energetic cotidian. Contopirea ideilor menite să asigure o continuitate polivalentă a mecanismului punerii în practică a resurselor necesare pentru realizarea imediata sau pe termen mediu a priorităților
Totul este relativ. Acestea trebuie luate la general şi nu ca reguli.
G
Gasesc articolul o incantare…scris si pe intelesul nespecialistilor si cuprinzand adevaruri mai mult decat bine de stiut
interesante si demne de luat in considerare aceste observatii
Este totul adevarat
Pentru ce care ziceau ca nu e posibil sa uiti 80%. Din invatat nu se refera doar la ce ai citit tu dintr’o carte, ci la informatia acumlata pe tot parcursul zilei, adica TOT ce vezi, auzi, simti, mirosi, citesti, vorbesti, etc.
Porcherii!
Am citit cu atenție comentariile pt. că mi-a plăcut articolul dar abia după am înțeles cum stă treaba. Mulțumesc Ella Vifor si Gheorghe Rotariu! Aveti toată admirația me
Enumera cateva adevaruri universal valabile, strecurand unele minciunele. Naisa
Tanti asta e mai degraba psihiatru decit psiholog.Si nu prea stie ce e ala folclor stiintific…Sa iau doar citeva:1,creierul NU UITA NIMIC,poate vrea sa spuna constientul sau memoria imediata.6.O balmajeala filosofica din care nu se intelege nimic.10.Dragostea e o reactie chimica? Ori a facut studiile in America ori a adormit cu capul pe DSM 5.La fel punctul 11. La punctul 12…usor cu genetica pe scari ca se rupe tambalul! 15. Bagi mina in foc?16.Genetica „nu prea” influenteaza IQ…ne hotarim si noi,cumva???
Da, mai mult…curiozitati chimice 🙂 Recomand cu caldura documentarele: „inside the human body” si „human body” pentru a va cunoaste mai bine.
D-na psiholog Alina Blagoi, daca ar fi adevarat ca, citez : ” Creierul uman uita 80% din ceea ce a invatat timp de o zi”, inseamna ca ati ramas doar cu 20% din ceea ce ati invatat.
Din pct 2, citez: „Un om trist ne influenteaza negativ, un om vesel ne face si pe noi sa ne simtim optimisti”, reiese clar ca v-ati ales total gresit meseria.
Citind pct 3 : „Daca ai scapat ceva din maini, uita-te in ochii unui om, si el cu siguranta va ridica ceea ce a cazut”, imi imaginez cum, din mijlocul strazii, un batran a luat cu mana proaspatul rahat al potaiei sale,dar scapandu-l din mana si uitandu-se in ochii dv, „cu siguranta” ca ati ridicat ceea ce i-a cazut.
Si pct 4 este gresit. „Fericirea, supararea, tristetea, frica, repulsia si uimirea” nu sunt „singurele sase emotii care se pot exprima universal,peste tot in lume”. Furia este a saptea; pt restul va documentati dv.
Referitor la pct 5 : „O imbratisare scurta, de numai 25 de secunde, elibereaza in corp substante chimice care sporesc increderea in persoana pe care o iei in brate” si avand in vedere meseria dv, imi inchipui cum va sporeste increderea intr-un hot de buzunare pe care tocmai l-ati imbratisat scurt „numai 25 de secunde”, si imi inchipui si substantele chimice eliberate atunci cand v-ati trezit fara bani si acte,etc.
E o tampenie articolul; tocmai de aceea merita comentat. „Comunicarea ne face mai inteligenti si potenteaza memoria”, dar nu si in cazul in care interlocutorul e prost. Ne-ar trage la nivelul lui si ne-ar bate cu experienta.
Cat priveste ultimul pct: „Oamenii care fac voluntariat sunt mai multumiti de viata lor”, dau un sfat: D-na psiholog Alina Blagoi, faceti voluntariat! Nu le mai luati oamenilor banii pe consultatii; astfel veti fi super multumita de viata.
Iar in ceea ce priveste pct 13, citez: „Cheltuind bani pentru altii ai mai multe satisfactii decat cheltuind bani pentru tine insuti”, eu sunt Toma Necredinciosul, asa ca nu cred pana nu vad. Aratati-mi satisfactiile pe care le-ati avea cheltuind banii la care se face referire,platindu-mi dv toate orele de meditatii la rusa si engleza.
NU STERGETI COMENTARIUL!!! IN CAZ CONTRAR,DENOTA LASITATE.
„Fiziologia este limbajul corpului”… Felicitari doamna psiholog!
ce mizerie
Multumesc pentru aceste”curiozitati psihologice”.Interesante!
foarte adevarat ,dar problema e ca uneori las furia sa preia controlul dar ma calmez repede gandindu-ma la persoana draga .(adica la sotia mea )
8. Cand te infurii, sangele circula mai repede in maini si iti este mai usor sa insfaci o arma sau sa lovesti un dusman. Bataile inimii cresc si se degaja hormoni precum adrenalina, ceea ce genereaza un plus de energie suficient de puternic pentru o fapta in forta.
CORECT
Hormonii se sintetizează , se eliberează si nu se degajă
„13. Cheltuind bani pentru altii ai mai multe satisfactii decat cheltuind bani pentru tine insuti.” Pe bune? Sunt oameni in tara asta care au bani si nu au ce face cu ei iar scopul lor e sa aiba si mai multi bani. Ma refer la marii afaceristi ai tarii (chiar si la cei din clasa politica). Va dati seama cate spitale, locuri de munca, centre de reabilitare, scoli, gradinite, crese, parcuri, s-ar putea construi cu banii astia? De ce punctul 13 nu se refera la cei bogati? Pentru ca cumva e o prostie? Daca le spuneti punctul 13 celor bogati va vor rade in nas.
Expresii faciale universale
repetitia e mama invataturi.Ce se uita prin repetitie se fixeaza.Deci,invatati, invatati si iar repetati
nu toate sunt corecte din punctul meu de vedere, deoarece psihologia testeaza comportamentul oamenilor(’16. Conform ultimelor rezultate, zestrea genetica nu prea influenteaza IQ-ul’) , sunt oameni care invata toata viata ,altii care nu invata deloc , altii care se multumesc cu ce au invatat si altii se multumesc cu ce le spun altii.
Prostii.
10 este exagerata. Desigur, din punct de vedere anatomic, dragostea ca si celelalte sentimente este declansata de creier, emotiile resimtite au baza hormonala fiind in stransa legatura cu dopamina, endorfinele etc. Totusi ,,inima,, are sens conotativ se stie…cum ar fi sa spui ,,Te iubesc din tot creierul meu.,, sau ,,Mi-ai frant hipofiza,,?! :))
In mare parte, majoritatea punctelor au baza stintifica chiar daca anumite puncte au fost reformulate pentru a putea fi intelese si de cei care nu au studii in domeniu (punctele la care face referie si Ella Vifor, in comentarile de mai jos)
In schimb, punctul 10 nu e inca batut in cuie chiar daca studile asupra creierului efectuate de catre Prof.Bianca Acevedo au fundament stintific, nici Andrew J. Armour nu s-a lasat mai prejos atunci cand a afirmat ca „inima este sediul constiintei, si ca dispune de propriul ei creier – propriul ei sediu neurologic ” formandu-se astfel un nou domeniu de studiu promitator, o noua stiinta : Neurocardiologia…
Faptul ca foarte multi oameni dupa despartiri/divorturi ajung sa sufere de diferite boli cardiace (angina pectorala, infract miocardic, moarte cardiaca subita ) si noile transplanturi efectuate de la pacienti decedati arata ca inima are propriul ei „creier”/sistem neuronal prin faptul ca poate supravietuii in afara organismului, chiar si in lipsa unor impulsuri nervoase .Inima, conform lui Armour Andrew ar putea sa fie mult mai mult decat „o pompa care pune sangele in miscare” .
Personal, ma indoiesc ca inima chiar nu are nici o treaba cu dragostea prin simplu fapt ca (stintific) inimile persoanelor care se iubesc ajung sa bata in sincron, in pura armonie. Inima, inca din antichitate este simbolul universal al dragostei – si chiar daca anticii erau inferiori din punct de vedere tehnologic, consider ca spiritual/emitional/energetic erau mult mai dezvoltati si nu pe degeaba au tras concluzia ca inima este rezervorul dragostei.
In plus : ” te iubesc din toata inima” parca face inima sa bata mai tare la rostitul/auzitul acestei expresii decat ‘” te iubesc din tot creierului” sau „Toate cele patru zone responsabile din creierul meu de dragoste, se gandesc la tine’ (Zona ventrala tegmentala ; Nucleus accumbens ;Palidum ventral si nucleul Raph)
DACA le citesi cu atentie sint numai presupuneri nimic real.Din fericire nu toti suntem la fel.
Eu am amintiri de cind aveam 2-3 ani confirmate de fotografii si de parinti (am 46 acum).Ce vrei sa imi spui ca este amintirea amintirilor din coplilarie(de ION CREANGA) sau ce ?
Totul difera de la o persoana la alta.REPET dIn FERICIRE NU SUNTEM TOTI LA FEL.Asta este reclama la psiologi (te duci sanatos si pleci nebun).
nota 2 .
Ăstea sunt chestii gen 8 fact, să zici ‘Wow’ la început, dar să nu aibe fundament ştiinţific.
Trebuie sa adaugati sursele
Îmi place ce am citit ma intereseaza foarte mult ma ajuta sa es din monotonia care ma cuprins
Unde sunt referintele?
interesant.multumesc
George, CITESTE CU ATENTIE SENSUL SI SINONIMELE substantivului FURIE, COPIATE DIN DEX’98, DEX 2009,Sinonime2002
In ce sa te mai increzi, George, daca nu in DEX ??? Si NU VAD CUM substantivul FURIE ar fi sinonim cu „suparare”. Citeste BINE, puneti si ochelari si ARATA-MI UNDE SCRIE IN DEX cuvantul „suparare”.
NU EXISTA POSIBILITATEA DE A FI TRECUT CU VEDEREA IN DEX!
FÚRIE s. înverșunare, mânie, (rar) înfuriere, (pop. și fam.) năduf, (pop.) îndrăcire, năbădăi (pl.), obidă, oțăreală, oțărâre, (înv. și reg.) scârbă, (reg.) năvârlii (pl.), pandalii (pl.), (înv.) toană, (fig.) turbare. (Un om plin de ~.) Sursa: Sinonime (2002)
FÚRIE, furii, s. f. Stare de extremă iritare; mânie nestăpânită; violență. ◊ Loc. adv. Cu furie = extrem de furios; cu putere mare, nestăvilită. Fig. (Rar) Dorință puternică, patimă, pornire nestăpânită. [Acc. și: furíe] – Din fr. furie, lat. furia.
Sursa: DEX ’09 (2009)
FÚRIE, furii, s. f. Stare de extremă iritare în care se pierde stăpânirea de sine; mânie nestăpânită; violență. ◊ Loc. adv. Cu furie = extrem de furios; cu putere mare, nestăvilită. Fig. (Rar) Dorință puternică, patimă, pornire nestăpânită. [Acc. și: furíe] – Din fr. furie, lat. furia.
Sursa: DEX ’98 (1998)
Unde vezi tu,George,suparare ?? Eu am inteles ca prostiti oamenii, dar mai abtineti-va, ca nu toti oamenii sunt prosti ca sa caste gura la voi, iar ceilalti care o casca,nu inseamna ca sunt prosti nativ, ci ca nu au avut posibilitatea de a invata. Esti foarte confuz,George.
Referitor la problemele grave de logica si de gandire, la sensul cuvintelor,la diferenta intre propriu si figurat.. iti dau un exemplu:sensul propriu si figurat al expresiei „a manca rahat”. Si iti dai seama,in contextul asta,cum m-ar putea ajuta d-na psiholog??? La cate „minciuni”, „rahaturi”,”aberatii” sunt in articol??? Si stii care-i culmea? Ca intamplator am citit articolul asta. Nu am citit altele. Am observat insa,ca d-na mai are apatitii si la tv. Pentru ce ?? N-ar fi mai bine sa stea in banca ei? Ar fi bine sa faca voluntariat precum a recomandat altora prin articol. Asta-i va aduce MULTUMIREA, dupa cum a afirmat! De ce sa nu dea dansa astfel de exemple de mult,mult voluntariat sau sa cheltuie bani pentru altii si sa ii ajute cu adevarat REAL, NU VERBAL. Astfel ar avea multe satisfactii, dupa cum se afirma in articol. DATI EXEMPLE REALE voi, D-NA PSIHOLOG,tu… Ajutati la PROPRIU oameni ai strazii, oameni care nu au casa, astfel,veti fi multumiti cf articolului; si vor fi multumiti si acei oameni daca ii ajutati LA PROPRIU. Iar daca nu aveti incredere in acei oameni, imbratisati-i si astfel va spori increderea (conform articolului).
Pentru GEORGE : M-a amuzat copios comentariul tau!!!! Ai dat-o ca nuca-n perete!!! Te-ai abatut de la subiecte. Nici nu stiu cum sa-ti raspund mai repede. Incep cu punctul tau 4 : SINONIME cu SUPARAT sunt : TRIST,ABATUT,AMARAT,INDISPUS,NECAJIT. Din curiozitate, m-am interesat si NU AM GASIT NICAIERI FURIA SINONIM PT SUPARARE!!!
PUNCTUL TAU 1 : Daca eu mi-as petrece 100% din timpul zilnic cu vacile la pascut, cu siguranta as tine minte „in mare cam culoarea si numarul balegilor… In schimb, doamna psiholog daca-si petrece 3 ani la facultate,tot pe premiza asta, inseamna ca dupa 3 ani va avea acumulat jumatate de an de cunostinte in domeniu…”, dar VA AVEA 2 ANI SI JUMATATE DE LIPSURI IN DOMENIU (calculand dupa ceea ce tu ai scris si eu am citat intre ghilimele). Pe cand eu,pe langa culoarea balegilor,cu siguranta, ca si taranii nostri, voi invata sa am grija foarte bine de vaci, sa supravietuiesc si sa respect natura asa cum este ea. Dar doamna psiholog la care ai facut tu, Marius,referire, doamna psiholog ce face cu cei 2 ani si jumatate de LIPSURI acumulate in cei 3 ani??? TESTE PE OAMENI ?? Doamna psiholog va manca lactate produse de vacile sanatoase ale caror balegi le-as fi studiat avand in vedere culoarea la care ai facut tu referire, IN SCHIMB,eu, ca si tot taranul roman, unde m-as putea trata,in cazul in care as avea nevoie, DACA DOAMNA PSIHOLOG IN CEI 3 ANI DE FACULTATE AR AVEA ACUMULAT „jumatate de an de cunostinte in domeniu…” + 2 ANI SI JUMATATE DE LIPSURI IN DOMENIU !!!!! Acum sesizezi diferenta???
Punctul 2 : Cineva trebuia s-o faca si pe asta…
Punctul 3 : Din respect pt tine,Marius, te rog sa citesti cu atentie articolul d-nei psihilog, acel articol comentat la care facem referire. Vei observa ca remarca ta nu este corecta. Citez pct.3 al articolului : „Daca ai scapat ceva din maini, uita-te in ochii unui om, si el cu siguranta va ridica ceea ce a cazut.” Asa ca,George,nu eu, ci doamna psiholog ar trebui sa il ajute si sa ridice ceea ce i-a scapat batranului din maini (vezi ex)
Pt punctul 4 am raspuns la inceput. Furia NU e sinonim pentru suparare. Vezi DEX. Greseala ta.
Punctul 5: Eu NU am astfel de inclinatii sa ma imbratisez cu oamenii, NU eu am scris articolul incorect si e eronat exemplul tau unde folosesti persoana a-II-a singular,cu referire la mine. Ex: „pana sa aflii tu; creierul tau; portofelul tau”. Iar referitor la hot, sansele sa fie dezamagit nu sunt mai mari de 50%. E hot,deci implicit e optimist !!!
Punctul 14: Chiar te rog sa iei o carte sa citesti. Iar referitor la remarca ta,citez: „De exemplu tu consideri ca un psihiatru care discuta cu un pacient nebun, nu are nimic de invatat, nu? Nu poate in urma studiilor sa faca niste constatari, drept urmare sa inteleaga mai bine si sa devina mai inteligent, nu?”, eu nu am spus asa ceva. De unde ai scos asta????? De unde ai dedus?????? Dar dat fiind exemplul TAU si vreau sa iti raspund, ceea ce consider eu este ca psihiatrul se foloseste de pacient(oricum er fi el „nebun” sau nu) pentru a invata,a studia,a deveni mai inteligent el,ca si persoana, iar pacientul ar fi folosit pe post de cobai. Tu ai dat exemplul psihiatru-pacient, discutie, studiu, constatari,inteligenta a psihiatrului. Este in favoarea psihiatrului si in defavoarea pacientului folosit drept cobai pentru a invata psihiatrul.
Cat despre ultimul pct, nu am inteles la ce te referi. Fii explicit !!!
Ce lume rea…. Bine ca găsiti toti numai să judecati..Completati aceste INFORMATII cu ceva bun si mai LASATI criticile si judecățile. Nu mai puneti etichete fiindcă habar nu Aveti de realitatea in care existati
Mai bine sa fim mai buni unii cu altii, decat judecatori a fiecarei nuante !!
Sunt de acord cu dna psiholog in mare masura sunt calitati ce nu toti au cei 7 ani de acasa si mediul fiecaruia in care traieste
daca oamenii ar uita asa mult intr-o zi, n-ar mai lua nimeni examene!
Sunt multe lucruri eronate…asa ca nu le luati drept legi
Sunt multe lucruri eronate…asa ca nu le luati drept legi
„15. Femeile se streseaza mai mult decat barbatii.”
Nu sunt sigur de asta 🙂
Îmi place cum sunt structurate ,,lecțiile,,.Sunt pe înțelesul tuturor!
Îmi place cum sunt structurate ,,lecțiile,,.Sunt pe înțelesul tuturor!
Îmi place cum sunt structurate ,,lecțiile,,.Sunt pe înțelesul tuturor!