Iarta-ma. Te Iert. Multumesc. Te iubesc.
Cu două decenii în urmă, un psiholog din Hawaii a uimit comunitatea științifică cu ceea ce poate fi considerat un adevărat miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta atunci cu o criză gravă în secția dedicată pacienților cu tulburări psihice care comiseseră crime teribile. Acești pacienți erau atât de violenți încât, în ciuda faptului că erau legați la mâini și la picioare, personalul medical se simțea constant amenințat, iar majoritatea psihologilor clinicieni renunțau la post după doar o lună de lucru cu acești pacienți.
În ciuda avertismentelor colegilor care îl sfătuiau să evite un astfel de loc de muncă, considerând că ar fi o sinucidere profesională, dr. Haleakala Lew Len a acceptat provocarea. Apoi, lucrurile au început să se schimbe în mod spectaculos. După câteva luni, mulți dintre acești pacienți nu mai aveau nevoie de cătușe. Dozele de medicamente au fost reduse semnificativ și, în unele cazuri, au fost complet eliminate. După patru ani, secția a fost închisă din lipsă de pacienți violenți.
Ceea ce este și mai surprinzător este că, pe parcursul acestor patru ani, dr. Len nu a vorbit niciodată cu vreunul dintre pacienții săi. De fapt, nici măcar nu i-a văzut. Cerințele sale pentru a accepta postul de psiholog clinician au fost simple: un birou și acces la dosarele pacienților.
„Tot ce a trebuit să fac a fost să lucrez asupra propriei mele persoane,” a explicat ulterior dr. Len. „Dacă vrei să vindeci pe cineva, chiar și pe un criminal bolnav psihic, poți face asta vindecându-te pe tine.”
Astăzi, trecut de 70 de ani, dr. Len a folosit cu succes această metodă pe mii de oameni și a lucrat cu grupuri din cadrul unor organizații internaționale precum UNESCO și Națiunile Unite. Deși deține un doctorat în psihologie obținut la Universitatea din Iowa, Statele Unite, dr. Len își atribuie succesul practicilor de vindecare tradiționale învățate de la Morrnah Nalamaku Simeona, o kahuna.
Cine sunt kahuna?
În limba hawaiiană, „huna” înseamnă „secret”, iar „kahuna” se traduce prin „păstrător al secretului”, „expert” sau „maestru”. Kahuna este echivalentul meșteșugarului din breslele medievale, fiecare meserie, artă sau meșteșug având propriii săi kahuna.
Termenul este cunoscut în special pentru a desemna șamanii, vindecătorii și preoții. Legendele sunt pline de povești despre kahuna, capabili să realizeze vindecări miraculoase, să influențeze vremea, să meargă pe cărbuni încinși și să atragă prosperitatea.
Morrnah Nalamaku Simeona a fost una dintre ultimele kahuna autentice din Hawaii, fiind recunoscută oficial în 1983 de către autoritățile hawaiiene ca „o comoară vie a Hawaiiului”. Ea a fondat „Foundation of I”, o organizație non-profit dedicată răspândirii filozofiei și practicilor psihologice ale kahuna înainte ca acestea să fie uitate.
Metoda tradițională pe care dr. Len a învățat-o de la Morrnah Simeona și a aplicat-o cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii, și nu numai, poartă numele de ho’oponopono, care se traduce prin „a îndrepta lucrurile” sau „a corecta o eroare”.
Simplitatea transformatoare a ho’oponopono
Metoda este remarcabil de simplă, atât de simplă încât mintea noastră, obișnuită să complice lucrurile, poate avea tendința să o respingă. Cu toate acestea, în ciuda simplității sale, metoda se bazează pe principii huna, care pot fi dificil de acceptat pentru cei crescuți în spiritul raționalului și științificului.
Lumea este o reflexie a gândurilor noastre.
Asemenea lui Buddha, vechii kahuna credeau că noi creăm lumea prin gândurile noastre. Tot ce suntem și tot ce ni se întâmplă este o consecință a gândurilor noastre.
În cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflexie a ceea ce se petrece în interiorul nostru. Dacă ne confruntăm cu o problemă, cauza trebuie căutată în noi înșine, nu în factori externi.
Dacă cineva ne agresează, este util să ne amintim că ceilalți sunt o oglindă pentru noi și că agresivitatea acelei persoane este doar o reflectare a propriei noastre agresivități refulate.
Dacă șeful ne spune că nu suntem suficient de buni pentru postul pe care îl ocupăm, vorbele lui reflectă ceea ce noi înșine credem despre noi. Dacă ne îmbolnăvim, trebuie să știm că, pentru kahuna, corpul este un adăpost pentru gânduri: cauza bolii rezidă în negativitatea unui gând, într-o eroare de judecată.
„Nu este nimic în neregulă cu erorile de judecată,” spunea dr. Len cu umor. „Te pot omorî, asta e tot.”
Pentru kahuna, mintea este asemenea unei grădini, iar gândurile sunt semințele. Ele încolțesc și dau roade. Trebuie să avem grijă ce gânduri plantăm în mintea noastră, pentru că inevitabil vom culege ceea ce am semănat. Vestea bună este că orice stres, dezechilibru sau boală pot fi corectate lucrând asupra ta însuți.
Nu trebuie să căutăm răspunsuri sau ajutor în exterior. Nimeni nu ne poate oferi informații mai relevante decât cele pe care le putem găsi în noi înșine, susține Morrnah Simeona.
Pentru kahuna, circumstanțele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de conștiință. Starea de sănătate sau de boală, prosperitatea sau sărăcia, succesul sau eșecul nostru sau al celor din jurul nostru reflectă nivelul de conștiință la care am ajuns. Dacă nivelul nostru de conștiință se schimbă, circumstanțele exterioare se modifică rapid. Acest nivel de conștiință poate crește semnificativ dacă ne asumăm responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă în viața noastră și în jurul nostru.
Vindecarea începe cu asumarea responsabilității
Ce înseamnă să îți asumi 100% responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în viața ta?
„Înseamnă să accepți faptul că tu însuți, și nimeni altcineva, ești creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor din viața ta,” afirmă dr. Len, conștient că această idee poate fi șocantă sau chiar revoltătoare pentru mulți oameni.
Este o idee dificil de acceptat într-o societate obișnuită să găsească scuze la fiecare pas, să dea vina pe alții pentru ceea ce nu merge bine în viață și să cultive asiduu o mentalitate de victimă. Mai mult, această idee este greu de digerat chiar și pentru cei considerați „supraresponsabili”.
Accesul la miracol, și implicit la supraconștiință, este posibil doar atunci când începem să vedem lumea prin ochii unui copil. Nu este vorba de a cultiva infantilitatea, ci de a redescoperi inocența. Problema adulților este că și-au pierdut inocența, dar și-au accentuat infantilitatea prin evitarea constantă a asumării responsabilității.
Kahuna afirmă că, odată cu reinstaurarea inocenței – starea în care nu judecăm, nu etichetăm, nu suntem obsedați de câștigul personal – viața noastră se poate schimba radical.
„Nu vă faceți griji.” „Întreaga lume este creația ta, și acest lucru trebuie luat ad litteram,” afirmă dr. Len. Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui doar pentru că aceștia făceau parte din viața sa. Problemele lor erau „creația” sa, și de aceea tot ce a trebuit să facă pentru a-i vindeca a fost să lucreze asupra sa, ștergând gândurile care generaseră acele probleme.
Simplu, dar profund: vindecarea prin ho’oponopono
Când se confruntă cu o problemă, dr. Len repetă în mod constant: „Îmi pare rău. Te rog, iartă-mă.” Acesta este secretul.
Deși poate părea o exagerare extremă, această abordare are rădăcini adânci în înțelepciunea kahuna și chiar în descoperirile recente din fizica cuantică, care sugerează că percepțiile noastre influențează realitatea. Dacă ne confruntăm cu o problemă, este esențial să ne întrebăm ce anume din noi a generat acea problemă și apoi să lucrăm la eliminarea gândurilor negative care au cauzat-o.
Psihologia modernă converge spre concluzii similare, afirmând că oamenii reacționează nu la evenimentele în sine, ci la propriile lor percepții asupra acestor evenimente. Mai mult, oamenii tind să se conformeze așteptărilor celor din jur. Dacă spunem în mod repetat unui copil că este rău, el va începe să se comporte ca atare. Dacă lăudăm constant performanțele unui angajat, chiar dacă acestea nu sunt extraordinare, el va începe să lucreze din ce în ce mai bine.
În limbajul unui kahuna, acest fenomen este descris astfel: dacă eu gândesc într-un anumit fel despre o persoană, acea persoană devine un „ostatic al gândurilor mele”. Ea tinde să se conformeze percepției mele și, în cele din urmă, se va comporta astfel încât să-mi confirme acea percepție.
De aceea, este esențial să nu judecăm. Dacă există ceva de corectat, acel lucru sunt erorile noastre de gândire. În acest context, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că dr. Len și-a vindecat pacienții lucrând doar asupra propriei persoane.
Ce a făcut dr. Len pentru a vindeca pacienții?
Dr. Len a repetat simplu: „Îmi pare rău. Te rog, iartă-mă.” Aceasta a fost tehnica sa, una extrem de simplă, dar de o profunzime uluitoare.
Deși poate părea greu de crezut, dr. Len subliniază că oamenii gândesc prea mult și sunt prizonierii unor programe mentale care rulează inconștient. El susține că intelectul nu poate rezolva problemele, un punct de vedere împărtășit și de Einstein, care a spus că „o problemă nu poate fi rezolvată la nivelul de gândire care a generat-o”.
Prin urmare, dr. Len ne îndeamnă să privim în interiorul nostru și să lucrăm asupra noastră pentru a vindeca lumea din jur. Această abordare, deși simplă, are puterea de a transforma vieți și de a aduce pace interioară și armonie în relațiile noastre.
Să vă fie cu folos,