
Noroc? Ghinion? Cine știe? – O poveste cu tâlc
A trăit odată un fermier sărac, care își întreținea mica gospodărie cu ajutorul unicului său fiu, un tânăr abia ajuns la vârsta majoratului.
Într-o zi, pe când băiatul încerca să înhame calul tatălui său la căruță, cerul a fost brăzdat de un fulger orbitor, urmat de un tunet năprasnic ce părea să zguduie pământul. Îngrozit, calul s-a ridicat în două picioare, a nechezat puternic și a rupt-o la fugă spre pădure.
Băiatul a încercat să-l oprească, dar animalul, mânat de frică, a dispărut printre copaci.
Epuizat, băiatul s-a prăbușit pe jos, privind cum calul se pierde în zare. Tropotul copitelor și foșnetul frunzelor s-au stins încet, iar tânărul s-a întors acasă cu inima grea. Vestea s-a răspândit repede printre vecini, care au venit să-l consoleze pe fermier:
— Vai, ce ghinion pe capul tău!
Dar fermierul le-a răspuns liniștit:
— Noroc? Ghinion? Cine știe?
Întoarcerea calului
Zilele care au urmat au fost grele pentru fermier și fiul său, nevoiți să compenseze lipsa calului prin propria lor trudă. Dar într-o dimineață, un tropot familiar a răsunat în curtea lor. Calul fugărit se întorsese, iar alături de el adusese o mică herghelie de cai sălbatici.
Vecinii, uimiți, au venit să admire caii și să-l felicite pe fermier:
— Ce noroc pe capul tău!
Fermierul însă a răspuns din nou calm:
— Noroc? Ghinion? Cine știe?
Lecția răbdării
Viața părea să revină la normal, iar fermierul și fiul său deveniseră din ce în ce mai prosperi. Băiatul și-a făcut un obicei din a încerca să strunească cel mai frumos și mai nărăvaș dintre caii sălbatici. Într-o seară, după multe încercări, părea că va reuși.
Dar, orbit de încredere, și-a pierdut vigilența pentru o clipă. Calul l-a aruncat la pământ, iar băiatul s-a ales cu piciorul rupt.
Vecinii au venit din nou să-și exprime compasiunea:
— Vai, ce ghinion ai avut!
Fermierul le-a răspuns însă, ca de obicei:
— Noroc? Ghinion? Cine știe?
Un noroc neașteptat
Câteva zile mai târziu, țara a intrat în război, iar toți tinerii apți pentru luptă au fost mobilizați. Fiul fermierului, însă, a fost scutit de înrolare din cauza fracturii.
Necăjiți, vecinii au venit din nou, de data aceasta cu felicitări:
— Vezi ce noroc ai avut? Fiul tău a scăpat de război!
Fermierul, neschimbat, le-a răspuns cu același ton liniștit:
— Noroc? Ghinion? Cine știe?
Morala poveștii
Norocul și ghinionul sunt adesea relative și schimbătoare. Ceea ce astăzi pare o nenorocire, mâine poate fi o binecuvântare, și invers. Mai important decât întâmplările în sine este modul în care le percepem și le interpretăm.
De aceea, indiferent de ceea ce vi se întâmplă, păstrați-vă cumpătul și amintiți-vă cuvintele înțelepte ale fermierului:
Noroc? Ghinion? Cine știe?
Vă invit să reflectați asupra acestei povești și să împărtășiți propriile gânduri sau experiențe.
Vă mulțumesc pentru răbdare și vă doresc o zi plină de liniște și înțelepciune!
Să vă fie cu folos,