Peste 80% dintre corporatiști suferă de un sindrom depresiv-anxios

Psihoterapie individuala, cuplu si familie (EFT) București

Peste 80% dintre corporatiști suferă de un sindrom depresiv-anxios

Loading

Într-o lume în care competiția este acerbă și cerințele joburilor sunt în continuă creștere, nu este surprinzător că un număr alarmant de mare de persoane care lucrează în medii corporatiste se confruntă cu probleme legate de sănătatea mentală, în special sindroame depresiv-anxioase.

Această situație arată necesitatea unei discuții deschise și a unor soluții concrete pentru a aborda această problemă din ce în ce mai răspândită.

În societatea modernă, munca în cadrul corporațiilor a devenit sinonimă cu succesul profesional și stabilitatea financiară pentru mulți oameni.

Totuși, pe măsură ce tehnologia avansează și piața globală devine tot mai competitivă, angajații din sectorul corporativ se confruntă cu presiuni și așteptări tot mai mari.

Această dinamică a locului de muncă poate duce la o serie de provocări psihologice, inclusiv la dezvoltarea unor sindroame depresiv-anxioase, care afectează nu doar performanța profesională, ci și calitatea vieții în afara muncii.

Depresia și anxietatea în rândul angajaților corporatiști nu sunt doar probleme individuale, ci reprezintă și o îngrijorare majoră pentru sănătatea publică și eficiența organizațională.

Aceste afecțiuni pot reduce semnificativ capacitatea de concentrare, creativitatea și productivitatea, conducând la absenteism crescut și la o rată mai mare de fluctuație a personalului.

Pe termen lung, impactul asupra sănătății mentale poate avea repercusiuni grave, inclusiv deteriorarea relațiilor personale și profesionale, scăderea calității vieții și creșterea riscului de boli fizice.

Statistica care indică faptul că peste 80% dintre corporatiști suferă de un sindrom depresiv-anxios este un semnal de alarmă pentru întreaga societate, subliniind necesitatea urgentă de a adresa și de a preveni aceste probleme de sănătate mintală.

Acest procent ridicat reflectă nu doar intensitatea și extinderea problemelor legate de sănătatea mintală în rândul lucrătorilor corporativi, ci și nevoia de a analiza și de a îmbunătăți condițiile de muncă, cultura organizațională și suportul pentru angajați.

În acest context, este esențial ca atât angajatorii, cât și angajații să recunoască semnalele de alarmă ale depresiei și anxietății și să caute soluții proactive.

Aceasta poate include inițiative de conștientizare și educație, programe de suport psihologic, îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea personală și promovarea unui mediu de lucru mai sănătos și mai inclusiv.

Prin abordarea acestei probleme complexe și multifacetate, se pot crea condiții mai bune pentru sănătatea și bunăstarea angajaților, contribuind în același timp la succesul și sustenabilitatea pe termen lung a organizațiilor.

 

Cum se poate manifesta sindromul depresiv-anxios?

Sindromul depresiv-anxios reprezintă o combinație de simptome ale depresiei și ale anxietății, afectând bunăstarea și funcționarea zilnică a persoanei.

Aceasta condiție poate varia ca severitate de la ușoară la severă și se poate manifesta printr-o gamă largă de simptome fizice, emoționale și comportamentale.

Iată câteva dintre cele mai comune moduri în care se poate manifesta sindromul depresiv-anxios:

Simptome emoționale

  • Sentimente persistente de tristețe, gol sau disperare: Aceste sentimente pot fi constante sau pot varia în intensitate de-a lungul zilei.
  • Anxietate și neliniște: O stare constantă de tensiune sau îngrijorare care nu pare să aibă o cauză specifică.
  • Iritabilitate sau frustrare: Chiar și pentru mici inconveniente, care anterior nu ar fi fost percepute ca probleme.
  • Sentimente de vinovăție și inutilitate: Auto-critica severă și convingeri că eșecurile sunt personale și permanente.
  • Lipsa de interes sau plăcere pentru activități care anterior erau considerate plăcute: Acesta este un semn comun al depresiei, cunoscut sub numele de anhedonie.

Simptome fizice

  • Schimbări în apetit sau greutate: Pierderea apetitului sau mâncatul excesiv, care poate duce la pierderea sau creșterea în greutate.
  • Tulburări de somn: Insomnie (dificultăți de a adormi sau de a rămâne adormit) sau hipersomnie (dormit excesiv).
  • Oboseală și lipsă de energie: Senzația de epuizare aproape tot timpul, chiar și fără a efectua activități solicitante.
  • Simptome somatice: Dureri de cap, tensiune musculară, sau probleme digestive care nu sunt cauzate de o altă condiție medicală.

Simptome comportamentale și cognitive

  • Evitarea activităților sociale: Retragerea din activitățile sociale și petrecerea timpului izolat.
  • Probleme de concentrare: Dificultăți în concentrarea atenției asupra sarcinilor sau luarea deciziilor.
  • Neglijarea responsabilităților: Dificultăți în menținerea performanței la locul de muncă sau acasă.
  • Comportament agitat sau lent: Mișcări fizice fără scop sau vorbire încetinită observată de ceilalți.
  • Gânduri de moarte sau suicid: Gânduri persistente despre moarte, gânduri suicidare sau încercări de suicid.

Care ar putea fi cauzele?

Cauzele sindromului depresiv-anxios sunt complexe și multifactoriale, implicând o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Nu există o singură cauză identificabilă pentru toți cei afectați, dar cercetările sugerează că următorii factori pot juca roluri importante în dezvoltarea și exacerbarea acestor stări:

Factori genetici și biologici

  • Predispoziție genetică: Istoricul familial al depresiei sau anxietății poate crește riscul unei persoane de a dezvolta aceste condiții.
  • Desechilibre chimice: Desechilibrele neurotransmițătorilor din creier, cum ar fi serotonina, dopamina și noradrenalina, pot contribui la apariția simptomelor de depresie și anxietate.
  • Schimbări hormonale: Fluctuațiile hormonale, cum ar fi cele asociate cu tiroida, menopauza sau perioadele postpartum, pot declanșa sau agrava simptomele.

Factori de mediu și situaționali

  • Stresul cronic: Expunerea prelungită la situații stresante, inclusiv probleme la locul de muncă, dificultăți financiare sau relaționale, poate crește susceptibilitatea la depresie și anxietate.
  • Traume și abuz: Experiențele traumatice din trecut, cum ar fi abuzul fizic sau emoțional, neglijarea în copilărie sau traumele semnificative, pot declanșa aceste condiții.
  • Izolarea socială sau lipsa sprijinului: Lipsa unei rețele de suport social sau relații interpersonale sănătoase poate contribui la sentimentele de singurătate și izolare, amplificând simptomele depresive și anxioase.

Factori psihologici și de comportament

  • Personalitate: Persoanele cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi perfecționismul, sensibilitatea crescută la stres sau negativismul, pot fi mai predispuse la depresie și anxietate.
  • Stiluri de coping ineficiente: Lipsa strategiilor eficiente de gestionare a stresului sau tendința de a recurge la comportamente de evitare poate agrava simptomele.
  • Substanțe: Consumul de alcool, droguri sau anumite medicamente poate declanșa sau înrăutăți simptomele de depresie și anxietate.

Factori legați de stilul de viață

  • Dietă și exerciții fizice: O dietă săracă și lipsa activității fizice pot influența negativ starea de bine mintală.
  • Calitatea somnului: Problemele legate de somn, cum ar fi insomniile sau dormitul excesiv, pot fi atât cauze, cât și efecte ale depresiei și anxietății.

Rezolvări sau recomandări

Pentru a aborda și a gestiona sindromul depresiv-anxios, este important să se adopte o abordare holistică și personalizată, care poate include:

  1. Consultarea unui profesionist în sănătate mintală: Este crucial să se caute ajutor de la un psiholog, psihiatru sau terapeut pentru evaluare și tratament personalizat.
  2. Terapia: Terapia este eficientă în tratarea anxietății și depresiei, ajutând persoanele să recunoască și să schimbe gândurile și comportamentele negative.
  3. Medicația: Antidepresivele și anxioliticele pot ajuta la reglarea dezechilibrelor chimice din creier, ameliorând simptomele.
  4. Strategii de autogestionare: Practicile de mindfulness, exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată și tehnici de relaxare pot reduce stresul și îmbunătăți starea de bine generală.
  5. Construirea unei rețele de suport: Participarea la grupuri de suport sau dezvoltarea relațiilor sociale poate oferi încurajare și reduce sentimentele de izolare.
  6. Educație și conștientizare: Învățarea despre condiția proprie și despre modurile de gestionare a acesteia poate împuternici persoanele să preia controlul asupra sănătății lor mintale.

Să vă fie cu folos,

Psihoterapeut Alina Blagoi

RESURSĂ GRATUITĂ Învață cele 5 Limbaje ale Iubirii pentru Cupluri Fericite!

×