Tutunul si consecintele acestuia
Fumatul este actiunea de a aspira si a trage fumul de tutun din tigara sau din pipa, actiune denumita regional si a bea tutun sau a duhani.
Considerat „obicei”, „tic”, „pacat” (cu varianta „viciu”), tutunul a fost descoperit si cultivat pentru prima data pe continentul american, chiar din anul 6000 i. e.n. Oamenii fumau sau mestecau frunze de tutun. Dupa descoperirea si colonizarea Americii de Nord si de Sud, tutunul a fost exportat masiv in Europa continentala si in restul lumii. Inca de la inceput, folosirea tutunului a fost extrem de controversata. Unele persoane ii apreciau calitatile medicinale. Spre exemplu, se presupunea ca tutunul protejeaza de efectele devastatoare ale ciumei. Incepand cu secolul XVII, oamenii au speculat ca poate exista o legatura intre boli, cum ar fi cancerul, si utilizarea tutunului. Metodele de cercetare moderne pun la dispozitie dovezi ale influentei nefaste a tutunului asupra sanatatii.
• Componente toxice
In timpul arderii unei tigari cele aproximativ 4000 de substante componente sufera un proces de piroliza, eliberand monoxid de carbon, nicotina, gudroane si substante iritante.
Nicotina, un alkaloid din tutun se volatilizeaza formand o suspensie impreuna cu particulele de gudron. Absorbtia maxima se realizeaza in timpul inhalatiei, nicotina ajungand la creier in 5 secunde. Se metabolizeaza in ficat si este eliminata prin urina. La marii fumatori ea induce obisnuinta si dependenta.
Gudroanele sunt substante cancerigene, raspunzatoare de aproximativ 30 % dintre cancerele umane si de cvasi-totalitatea cancerelor bronsice.
• Efecte ale fumatului
Determina cresterea mortalitatii si a morbiditatii atat in randul barbatilor, cat si al femeilor.
Nicotina creste frecventa cardiaca cu aproximativ 40% timp de 40 de minute dupa inhalarea unei singure tigari. Fumatul si alcoolul au efect cumulativ in cresterea riscului aparitiei de cancer laringian, al cavitatii bucale si esofagian.
Riscurile fumatului nu se limiteaza numai la fumatori. Nefumatorii sunt si ei afectati de expunerea cronica la fumul de tigara (fumatori pasivi), inregistrandu-se un risc de cancer pulmonar si boli coronariene asociate cu fumatul pasiv.
• Aspecte psihologice
Tutunul induce (in special prin nicotina ) dependenta, care poate fi de 2 feluri
• dependenta psihica, intarita de simptome pozitive (psiho-stimulare, reducerea anxietatii);
• dependenta fizica, intarita prin simptome negative, de lipsa (sevraj).
Scaderea nivelului de nicotina in sange determina o nevoie imperativa de a fuma, tulburari de concentrare si somn, senzatie de foame, tremuraturi,cefalee, tulburari de caracter. Fumatorul se confrunta cu o pulsiune irezistibila care il indeamna sa-si aprinda o tigara, chiar impotriva vointei sale. Aceste simptome apar la cateva ore de la ultima tigara, are o intensitate maxima in primele 2-3 zile de abstinenta si scad treptat in 2-3 saptamani. Severitatea simptomului de sevraj este variabila si in corelatie cu nivelul aportului de nicotina. Cu exceptia dorintei de a fuma o tigara, celelalte simptome sunt nespecifice si multi fumatori nu le recunosc.
• Factori psihosociali ce influențeaza sevrajul nicotinic
In demersul intreruperii fumatului, actiunile subiectului sunt influentate, in afara de dependenta, de cativa factori de ordin psihosocial.
Factorii comportamentali, reprezentati de asocierea fumatului cu activitati placute; de asemenea, fumatorii folosesc in mod reflex conditionat tigarile ca instrumente in confruntarea cu stresul, emotiile negative (furie, anxietate, singuratate, frustrare ).
Suportul social are un rol important, intrucat obiceiurile si reactiile familiei si prietenilor pot facilita sau zadarnici intreruperea fumatului.
Tulburarile de dispozitie sunt frecvent asociate intreruperii fumatului. Cei mai multi subiecți au o stare de tristețe trecatoare, datorata renunțarii la fumat. Exista insa un numar de fumatori care prezinta simptome depresive la care intreruperea fumatului poate precipita instalarea depresiei.